PSALMUL 70
1. Spre Tine, Doamne, am nadajduit, sa nu fiu rusinat in veac.
2. Intru dreptatea Ta, izbaveste-ma si ma scoate, pleaca urechea Ta catre mine si ma mantuieste.
3. Fii mie Dumnezeu aparator si loc intarit, ca sa ma mantuiesti,
4. Ca intarirea si scaparea mea esti Tu.
5. Dumnezeul meu, izbaveste-ma din mana pacatosului, din mana calcatorului de lege si a celui ce face strambatate,
6. Ca Tu esti asteptarea mea, Doamne; Domnul este nadejdea mea din tineretile mele.
7. Intru Tine m-am intarit din pantece; din pantecele maicii mele Tu esti acoperitorul meu; intru Tine este lauda mea pururea.
8. Ca o minune m-am facut multora, iar Tu esti ajutorul meu cel tare.
9. Sa se umple gura mea de lauda Ta, ca sa laud slava Ta, toata ziua mare cuviinta Ta.
10. Nu ma lepada la vremea batranetilor; cand va lipsi taria mea, sa nu ma lasi pe mine.
11. Ca au zis vrajmasii mei mie si cei ce pazesc sufletul meu s-au sfatuit impreuna,
12. Zicand: Dumnezeu l-a parasit pe el, urmariti-l si-l prindeti pe el, ca nu este cel ce izbaveste.
13. Dumnezeule, nu Te departa de la mine; Dumnezeul meu, spre ajutorul meu ia aminte!
14. Sa se rusineze si sa piara cei ce defaimeaza sufletul meu, sa se imbrace cu rusine si infruntare cei ce cauta sa-mi faca rau.
15. Iar eu pururea voi nadajdui spre Tine si voi inmulti lauda Ta.
16. Gura mea va vesti dreptatea Ta, toata ziua mantuirea Ta, al caror nume nu-l cunosc.
17. Intra-voi intru puterea Domnului; Doamne, imi voi aduce aminte numai de dreptatea Ta.
18. Dumnezeule, m-ai invatat din tineretile mele si eu si astazi vestesc minunile Tale.
19. Pana la batranete si caruntete,
20. Dumnezeule, sa nu ma parasesti,
21. Ca sa vestesc bratul Tau la tot neamul ce va sa vina,
22. Puterea Ta si dreptatea Ta, Dumnezeule, pana la cele inalte, maretiile pe care le-ai facut. Dumnezeule, cine este asemenea Tie?
23. Multe necazuri si rele ai trimis asupra mea, dar intorcandu-Te mi-ai dat viata si din adancurile pamantului iarasi m-ai scos.
24. Inmultit-ai spre mine marirea Ta si intorcandu-Te m-ai mangaiat si din adancurile pamantului iarasi m-ai scos.
25. Ca eu voi lauda cu instrumente de cantare adevarul Tau, Dumnezeule, canta-voi tie din alauta, Sfantul lui Israel.
26. Bucura-se-vor buzele mele cand voi canta tie si sufletul meu pe care l-ai mantuit.
27. Inca si limba mea toata ziua va rosti dreptatea Ta, cand vor fi rusinati si infruntati cei ce cauta sa-mi faca rau.
PSALMUL 71
l. Dumnezeule, judecata Ta da-o imparatului si dreptatea Ta fiului imparatului,
2. Ca sa judece pe poporul Tau cu dreptate si pe saracii Tai cu judecata.
3. Sa aduca muntii pace poporului Tau si dealurile dreptate.
4. Judeca-va pe saracii poporului si va milui pe fiii saracilor si va umili pe clevetitor.
5. Si se vor teme de Tine cat va fi soarele si cat va fi luna din neam in neam.
6. Pogora-se-va ca ploaia pe lana si ca picaturile ce cad pe pamant.
7. Rasari-va in zilele lui dreptatea si multimea pacii, cat va fi luna.
8. Si va domni de la o mare pana la alta si de la rau pana la marginile lumii.
9. Inaintea lui vor ingenunchia etiopienii si vrajmasii lui tarana vor linge.
10. Imparatii Tarsisului si insulele daruri vor aduce, imparatii arabilor si ai reginei Saba prinoase vor aduce.
11. Si se vor inchina lui toti imparatii pamantului, toate neamurile vor sluji lui.
12. Ca a izbavit pe sarac din mana celui puternic si pe sarmanul care n-avea ajutor.
13. Va avea mila de sarac si de sarman si sufletele saracilor va mantui;
14. De camata si de asuprire va scapa sufletele lor si scump va fi numele lor inaintea lui.
15. Si va fi viu si se va da lui din aurul Arabiei si se vor ruga pentru el pururea; toata ziua il vor binecuvanta pe el.
16. Fi-va belsug de paine pe pamant pana-n varful muntilor; pomii roditori se vor inalta ca cedrii Libanului; si vor inflori cei din cetate ca iarba pamantului.
17. Numele lui va dainui pe vecie; cat va fi soarele va fi pomenit numele lui.
18. Se vor binecuvanta intru el toate semintiile pamantului, toate neamurile il vor ferici pe el.
19. Binecuvantat este Domnul Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel, singurul Care face minuni.
20. Binecuvantat este numele slavei Lui in veac si in veacul veacului.
21. Tot pamantul se va umple de slava Lui. Amin. Amin.
PSALMUL 72
1. Cat de bun este Dumnezeu cu Israel, cu cei drepti la inima.
2. Iar mie, putin a fost de nu mi-au alunecat picioarele, putin a fost de nu s-au poticnit pasii mei.
3. Ca am pizmuit pe cei fara de lege, cand vedeam pacea pacatosilor.
4. Ca n-au necazuri pana la moartea lor si tari sunt cand lovesc ei.
5. De osteneli omenesti n-au parte si cu oamenii nu sunt biciuiti.
6. Pentru aceea ii stapaneste pe ei mandria si se imbraca cu nedreptatea si silnicia.
7. Din rautatea lor iese nedreptatea si cugetele inimii lor ies la iveala.
8. Gandesc si vorbesc cu viclesug, nedreptate graiesc de sus.
9. Pana la cer ridica gura lor si cu limba lor strabat pamantul.
10. Pentru aceasta poporul meu se ia dupa ei si gaseste ca ei sunt plini de zile bune
11. Si zice: "Cum? stie aceasta Dumnezeu? Are cunostinta Cel Preainalt?
12. Iata, acestia sunt pacatosi si sunt indestulati. Vesnic sunt bogati".
13. Iar eu am zis: "Deci, in desert am fost drept la inima si mi-am spalat intru cele nevinovate mainile mele,
14. Ca am fost lovit toata ziua si mustrat in fiecare dimineata".
15. Daca as fi grait asa, iata as fi calcat legamantul neamului fiilor Tai.
16. Si ma framantam sa pricep aceasta, dar anevoios lucru este inaintea mea.
17. Pana ce am intrat in locasul cel sfant al lui Dumnezeu si am inteles sfarsitul celor rai:
18. Intr-adevar pe drumuri viclene i-ai pus pe ei si i-ai doborat cand se inaltau.
19. Cat de iute i-ai pustiit pe ei! S-au stins, au pierit din pricina nelegiuirii lor.
20. Ca visul celui ce se desteapta, Doamne, in cetatea Ta chipul lor de nimic l-ai facut.
21. De aceea s-a bucurat inima mea si rarunchii mei s-au potolit.
22. Ca eram fara de minte si nu stiam; ca un dobitoc eram inaintea Ta. Dar eu sunt pururea cu Tine.
23. Apucatu-m-ai de mana mea cea dreapta. Cu sfatul Tau m-ai povatuit si cu slava m-ai primit.
24. Ca pe cine am eu in cer afara de Tine? Si afara de Tine, ce am dorit pe pamant?
25. Stinsu-s-a inima mea si trupul meu, Dumnezeul inimii mele si partea mea, Dumnezeule, in veac.
26. Ca iata cei ce se departeaza de Tine vor pieri; nimicit-ai pe tot cel ce se leapada de Tine.
27. Iar mie a ma lipi de Dumnezeu bine este, a pune in Domnul nadejdea mea, ca sa vestesc toate laudele Tale in portile fiicei Sionului.
PSALMUL 73
l. Pentru ce m-ai lepadat, Dumnezeule, pana in sfarsit? Aprinsu-s-a inima Ta peste oile pasunii Tale.
2. Adu-ti aminte de poporul Tau, pe care l-ai castigat de la inceput.
3. Izbavit-ai toiagul mostenirii Tale, muntele Sionului, acesta in care ai locuit.
4. Ridica mainile Tale impotriva mandriilor lor, pana la sfarsit, ca rau a facut vrajmasul in locul cel sfant al Tau.
5. Si s-au falit cei ce Te urasc pe Tine in mijlocul locului de praznuire al Tau, pus-au semnele lor drept semne;
6. Sfaramat-au intrarea cea de deasupra.
7. Ca in codru cu topoarele au taiat usile locasului Tau, cu topoare si ciocane l-au sfaramat.
8. Ars-au cu foc locasul cel sfant al Tau, pana la pamant; spurcat-au locul numelui Tau.
9. Zis-au in inima lor impreuna cu neamul lor: "Veniti sa ardem toate locurile de praznuire ale lui Dumnezeu de pe pamant".
10. Semnele noastre nu le-am vazut; nu mai este profet si pe noi nu ne va mai cunoaste.
11. Pana cand, Dumnezeule, Te va ocari vrajmasul, pana cand va huli potrivnicul numele Tau, pana in sfarsit?
12. Pentru ce intorci mana Ta si dreapta Ta din sanul Tau, pana in sfarsit?
13. Dar Dumnezeu, Imparatul nostru inainte de veac, a facut mantuire in mijlocul pamantului.
14. Tu ai despartit, cu puterea Ta, marea; Tu ai zdrobit capetele balaurilor din apa;
15. Tu ai sfaramat capul balaurului; datu-l-ai pe el mancare popoarelor pustiului.
16. Tu ai deschis izvoare si paraie; Tu ai secat raurile Itanului.
17. A Ta este ziua si a Ta este noaptea. Tu ai intocmit lumina si soarele.
18. Tu ai facut toate marginile pamantului; vara si primavara Tu le-ai zidit.
19. Adu-Ti aminte de aceasta: Vrajmasul a ocarat pe Domnul si poporul cel fara de minte a hulit numele Tau.
20. Sa nu dai fiarelor sufletul ce Te lauda pe Tine; sufletele saracilor Tai sa nu le uiti pana in sfarsit.
21. Cauta spre legamantul Tau, ca s-au umplut ascunzisurile pamantului de locuintele faradelegilor.
22. Sa nu se intoarca rusinat cel umilit; saracul si sarmanul sa laude numele Tau.
23. Scoala-Te, Dumnezeule, apara pricina Ta; adu-Ti aminte de ocara de fiecare zi, cu care Te necinsteste cel fara de minte.
24. Nu uita strigatul vrajmasilor Tai! Razvratirea celor ce Te urasc pe Tine se urca pururea spre Tine.
PSALMUL 74
l. Lauda-Te-vom pe Tine, Dumnezeule, lauda-Te-vom si vom chema numele Tau.
2. Voi spune toate minunile Tale. "Cand va fi vremea, zice Domnul, cu dreptate voi judeca.
3. Cutremuratu-s-a pamantul si toti cei ce locuiesc pe el; Eu am intarit stalpii lui".
4. Si am zis celor fara de lege: "Nu faceti faradelege!" si pacatosilor: "Nu inaltati fruntea!
5. Nu ridicati la inaltime fruntea voastra, sa nu graiti nedreptate impotriva lui Dumnezeu".
6. Ca nici de la rasarit, nici de la apus, nici din muntii pustiei, nu vine ajutorul;
7. Ci Dumnezeu este judecatorul; pe unul il smereste si pe altul il inalta.
8. Paharul este in mana Domnului, plin cu vin curat bine-mirositor, si il trece de la unul la altul, dar drojdia lui nu s-a varsat; din ea vor bea toti pacatosii pamantului.
9. Iar eu ma voi bucura in veac, canta-voi Dumnezeului lui Iacob.
10. Si toate fruntile pacatosilor voi zdrobi si se va inalta fruntea dreptului.
PSALMUL 75
l. Cunoscut este in Iudeea Dumnezeu; in Israel mare este numele Lui.
2. Ca s-a facut in Ierusalim locul Lui si locasul Lui in Sion.
3. Acolo a zdrobit taria arcurilor, arma si sabia si razboiul.
4. Tu luminezi minunat din muntii cei vesnici.
5. Tulburatu-s-au toti cei nepriceputi la inima, dormit-au somnul lor si toti cei razboinici nu si-au mai gasit mainile.
6. De certarea Ta, Dumnezeule al lui Iacob, au incremenit calaretii pe cai.
7. Tu infricosator esti si cine va sta impotriva maniei Tale?
8. Din cer ai facut sa se auda judecata; pamantul s-a temut si s-a linistit,
9. Cand s-a ridicat la judecata Dumnezeu, ca sa mantuiasca pe toti blanzii pamantului.
10. Ca gandul omului Te va lauda si amintirea gandului Te va praznui.
11. Faceti fagaduinte si le impliniti Domnului Dumnezeului vostru. Toti cei dimprejurul Lui vor aduce daruri
12. Celui infricosator si Celui ce ia duhurile capeteniilor, Celui infricosator imparatilor pamantului.
PSALMUL 76
1. Cu glasul meu catre Domnul am strigat, cu glasul meu catre Dumnezeu si a cautat spre mine.
2. in ziua necazului meu pe Dumnezeu am cautat; chiar si noaptea mainile mele stau intinse inaintea Lui si n-am slabit; sufletul n-a vrut sa se mangaie.
3. Adusu-mi-am aminte de Dumnezeu si m-am cutremurat; gandit-am si a slabit duhul meu.
4. Ochii mei au luat-o inainte, treji; tulburatu-m-am si n-am grait.
5. Gandit-am la zilele cele de demult si de anii cei vesnici mi-am adus aminte si cugetam;
6. Noaptea in inima mea gandeam si se framanta duhul meu zicand:
7. Oare, in veci ma va lepada Domnul si nu va mai binevoi in mine?
8. Oare, pana in sfarsit ma va lipsi de mila Lui, din neam in neam?
9. Oare, va uita sa Se milostiveasca Dumnezeu? Sau va inchide in mainile Lui indurarile Sale?
10. Si am zis: Acum am inceput sa inteleg; aceasta este schimbarea dreptei Celui Preainalt.
11. Adusu-mi-am aminte de lucrurile Domnului si-mi voi aduce aminte de minunile Tale, dintru inceput.
12. Si voi cugeta la toate lucrurile Tale si la faptele Tale ma voi gandi.
13. Dumnezeule, in sfintenie este calea Ta. Cine este Dumnezeu mare ca Dumnezeul nostru? Tu esti Dumnezeu, Care faci minuni!
14. Cunoscuta ai facut intre popoare puterea Ta. Izbavit-ai cu bratul Tau poporul Tau, pe fiii lui Iacob si ai lui Iosif.
15. Vazutu-Te-au apele, Dumnezeule, vazutu-Te-au apele si s-au spaimantat si s-au tulburat adancurile.
16. Glas au dat norii ca sagetile Tale trec.
17. Glasul tunetului Tau in vartej, luminat-au fulgerele Tale lumea, clatinatu-s-a si s-a cutremurat pamantul.
18. In mare este calea Ta si cararile Tale in ape multe si urmele Tale nu se vor cunoaste.
19. Povatuit-ai ca pe niste oi pe poporul Tau, cu mana lui Moise si a lui Aaron.
PSALMUL 77
1. Luati aminte, poporul meu, la legea mea, plecati urechile voastre spre graiurile gurii mele.
2. Deschide-voi in pilde gura mea, spune-voi cele ce au fost dintru inceput,
3. Cate am auzit si am cunoscut si cate parintii nostri ne-au invatat.
4. Nu s-au ascuns de la fiii lor, din neam in neam,
5. Vestind laudele Domnului si puterile Lui si minunile pe care le-a facut.
6. Si a ridicat marturie in Iacob si lege a pus in Israel.
7. Cate a poruncit parintilor nostri ca sa le arate pe ele fiilor lor, ca sa le cunoasca neamul ce va sa vina,
8. Fiii ce se vor naste si se vor ridica, si le vor vesti fiilor lor,
9. Ca sa-si puna in Dumnezeu nadejdea lor si sa nu uite binefacerile lui Dumnezeu si poruncile Lui sa le tina,
10. Ca sa nu fie ca parintii lor neam indaratnic si razvratit,
11. Neam care nu si-a indreptat inima sa si nu si-a incredintat lui Dumnezeu duhul sau.
12. Fiii lui Efraim, arcasi inarmati, intors-au spatele, in zi de razboi.
13. N-au pazit legamantul lui Dumnezeu si in legea Lui n-au v rut sa umble.
14. Si au uitat facerile Lui de bine si minunile Lui, pe care le-a aratat lor,
15. Minunile pe care le-a facut inaintea parintilor lor, in pamantul Egiptului, in campia Taneos.
16. Despicat-a marea si i-a trecut pe ei; statut-au apele ca un zid;
17. Povatuitu-i-a pe ei cu nor ziua si toata noaptea cu lumina de foc;
18. Despicat-a piatra in pustie si i-a adapat pe ei cu bogatie de apa.
19. Scos-a apa din piatra si au curs apele ca niste rauri.
20. Dar ei inca au gresit inaintea Lui, amarat-au pe Cel Preainalt, in loc fara de apa.
21. Si au ispitit pe Dumnezeu in inimile lor, cerand mancare sufletelor lor.
22. Si au grait impotriva lui Dumnezeu si au zis: "Va putea, oare, Dumnezeu sa gateasca masa in pustiu?"
23. - Pentru ca a lovit piatra si au curs ape si paraiele s-au umplut de apa.
24. "Oare, va putea da si paine, sau va putea intinde masa poporului Sau?"
25. Pentru aceasta a auzit Domnul si S-a maniat si foc s-a aprins peste Iacob si manie s-a suit peste Israel.
26. Caci n-au crezut in Dumnezeu, nici n-au nadajduit in izbavirea Lui.
27. Si a poruncit norilor de deasupra si usile cerului le-a deschis
28. Si a plouat peste ei mana de mancare si paine cereasca le-a dat lor.
29. Paine ingereasca a mancat omul; bucate le-a trimis lor din destul.
30. Poruncit-a El, din cer, vant dinspre rasarit si a adus cu puterea Lui vant dinspre miazazi.
31. Si a plouat peste ei ca pulberea carnuri si ca nisipul marii pasari zburatoare.
32. Si au cazut in mijlocul taberei lor, imprejurul corturilor lor.
33. Si au mancat si s-au saturat foarte si pofta lor si-au implinit-o.
34. Nimic nu le lipsea din cele ce pofteau si mancarea le era inca in gura lor,
35. Cand mania lui Dumnezeu s-a ridicat peste ei si a ucis pe cei satui ai lor si pe cei alesi ai lui Israel i-a doborat.
36. Cu toate acestea inca au mai pacatuit si n-au crezut in minunile Lui.
37. Si s-au stins in desertaciune zilele lor si anii lor degraba.
38. Cand ii ucidea pe ei, Il cautau si se intorceau si reveneau la Dumnezeu.
39. Si si-au adus aminte ca Dumnezeu este ajutorul lor si Dumnezeul Cel Preainalt este izbavitorul lor.
40. Dar L-au inselat pe El, cu gura lor si cu limba lor L-au mintit.
41. In inima lor n-au fost drepti cu El, nici n-au crezut in legamantul Lui.
42. Iar El este indurator, va curati pacatele si nu-i va nimici.
43. Isi va intoarce de multe ori mania Lui si nu va aprinde toata urgia Lui.
44. Si-a adus aminte ca trup sunt ei, suflare ce trece si nu se mai intoarce.
45. De cate ori L-au amarat in pustiu, L-au maniat in pamant fara de apa?
46. Si s-au intors si au ispitit pe Dumnezeu si pe Sfantul lui Israel L-au intaratat.
47. Nu si-au adus aminte de bratul Lui, de ziua in care i-a izbavit pe ei din mana asupritorului.
48. Ca a facut in Egipt semnele Lui si minunile Lui in campia Taneos:
49. El a prefacut in sange raurile lor si apele lor, ca sa nu bea.
50. El a trimis asupra lor tauni si i-a mancat pe ei; si broaste si i-a prapadit pe ei.
51. Dat-a stricaciunii rodul lor si ostenelile lor, lacustelor.
52. Batut-a cu grindina via lor si duzii lor cu piatra.
53. Dat-a grindinii dobitoacele lor si averea lor focului.
54. Trimis-a asupra lor urgia maniei Lui; manie, urgie si necaz trimis-a prin ingeri nimicitori.
55. Facut-a cale maniei Lui; n-a crutat de moarte sufletele lor si dobitoacele lor mortii le-a dat.
56. Lovit-a pe toti cei intai-nascuti din Egipt, parga ostenelilor lor, in locasurile lui Ham.
57. Ridicat-a ca pe niste oi pe poporul Sau si i-ta dus pe ei, ca pe o turma, in pustiu.
58. Povatuitu-i-a pe ei cu nadejde si nu s-au infricosat si pe vrajmasii lor i-a acoperit marea.
59. Dusu-i-a pe ei la hotarul sfinteniei Lui, muntele pe care l-a dobandit dreapta Lui.
60. Izgonit-a dinaintea lor neamuri si le-a dat lor prin sorti pamantul de mostenire;
61. Si a asezat in corturile lor semintiile lui Israel.
62. Dar ei au ispitit si au amarat pe Dumnezeul Cel Preainalt si poruncile Lui nu le-au pazit.
63. Si s-au intors si au calcat legamantul ca si parintii lor, intorsu-s-au ca un arc stramb.
64. Si L-au maniat pe El cu inaltimile lor si cu idolii lor L-au intaratat pe El.
65. Auzit-a Dumnezeu si S-a maniat si a urgisit foarte pe Israel.
66. A lepadat cortul Sau din Silo, locasul Lui, in care a locuit printre oameni.
67. Si a robit taria lor si frumusetea lor a dat-o in mainile vrajmasului.
68. Si a dat sabiei pe poporul Sau si de mostenirea Lui n-a tinut seama.
69. Pe tinerii lor i-a mistuit focul si fecioarele lor n-au fost inconjurate cu cinste.
70. Preotii lor de sabie au cazut si vaduvele lor nu vor plange.
71. Si S-a desteptat Domnul ca cel ce doarme, ca un viteaz ametit de vin,
72. Si a lovit din spate pe vrajmasii Sai; ocara vesnica le-a dat lor.
73. Si a lepadat cortul lui Iosif si semintia lui Efraim n-a ales-o;
74. Ci a ales semintia lui Iuda, Muntele Sion, pe care l-a iubit.
75. Si a zidit locasul Sau cel sfant, ca inaltimea cerului; pe pamant l-a intemeiat pe el in veac.
76. Si a ales pe David robul Sau si l-a luat pe el de la turmele oilor.
77. De langa oile ce nasc l-a luat pe el, ca sa pasca pe Iacob, poporul Sau, si pe Israel, mostenirea Sa.
78. Si i-a pascut pe ei intru nerautatea inimii lui si in priceperea mainii lui i-a povatuit pe ei.
PSALMUL 78
1. Dumnezeule, intrat-au neamurile in mostenirea Ta, pangarit-au locasul Tau cel sfant, facut-au din Ierusalim ruina.
2. Pus-au cadavrele robilor Tai mancare pasarilor cerului, trupurile celor cuviosi ai Tai, fiarelor pamantului.
3. Varsat-au sangele lor ca apa imprejurul Ierusalimului si nu era cine sa-i ingroape.
4. Facutu-ne-am ocara vecinilor nostri, batjocura si ras celor dimprejurul nostru.
5. Pana cand, Doamne, Te vei mania pana in sfarsit? Pana cand se va aprinde ca focul mania Ta?
6. Varsa mania Ta peste neamurile care nu Te cunosc si peste imparatiile care n-au chemat numele Tau.
7. Ca au mancat pe Iacob si locul lui l-au pustiit.
8. Sa nu pomenesti faradelegile noastre cele de demult; degraba sa ne intampine pe noi indurarile Tale, ca am saracit foarte.
9. Ajuta-ne noua, Dumnezeule, Mantuitorul nostru, pentru slava numelui Tau; Doamne, izbaveste-ne pe noi si curateste pacatele noastre pentru numele Tau.
10. Ca nu cumva sa zica neamurile: "Unde este Dumnezeul lor?" Sa se cunoasca intre neamuri, inaintea ochilor nostri,
11. Razbunarea sangelui varsat, al robilor Tai; sa intre inaintea Ta suspinul celor ferecati.
12. Dupa maretia bratului Tau, pazeste pe fiii celor omorati.
13. Rasplateste vecinilor nostri de sapte ori, in sanul lor, ocara lor cu care Te-au ocarat pe Tine, Doamne.
14. Iar noi, poporul Tau si oile pasunii Tale, marturisi-ne-vom tie, in veac, din neam in neam vom vesti lauda Ta.
PSALMUL 79
1. Cel ce pasti pe Israel, ia aminte! Cel ce povatuiesti ca pe o oaie pe Iosif,
2. Cel ce sezi pe heruvimi, arata-Te inaintea lui Efraim si Veniamin si Manase.
3. Desteapta puterea Ta si vino sa ne mantuiesti pe noi.
4. Dumnezeule, intoarce-ne pe noi si arata fata Ta, si ne vom mantui!
5. Doamne, Dumnezeul puterilor, pana cand Te vei mania de ruga robilor Tai?
6. Ne vei hrani pe noi cu paine de lacrimi si ne vei adapa cu lacrimi, peste masura?
7. Pusu-ne-ai in cearta cu vecinii nostri si vrajmasii nostri ne-au batjocorit pe noi.
8. Doamne, Dumnezeul puterilor, intoarce-ne pe noi si arata fata Ta si ne vom mantui.
9. Via din Egipt ai mutat-o; izgonit-ai neamuri si ai rasadit-o pe ea.
10. Cale ai facut inaintea ei si ai rasadit radacinile ei si s-a umplut pamantul.
11. Umbra ei si mladitele ei au acoperit cedrii lui Dumnezeu.
12. Intins-a vitele ei pana la mare si pana la rau lastarele ei.
13. Pentru ce ai daramat gardul ei si o culeg pe ea toti cei ce trec pe cale?
14. A stricat-o pe ea mistretul din padure si porcul salbatic a pascut-o pe ea.
15. Dumnezeul puterilor, intoarce-Te dar, cauta din cer si vezi si cerceteaza via aceasta,
16. Si o desavarseste pe ea, pe care a sadit-o dreapta Ta, si pe fiul omului pe care l-ai intarit tie.
17. Arsa a fost in foc si smulsa, dar de cercetarea fetei Tale ei vor pieri.
18. Sa fie mana Ta peste barbatul dreptei Tale si peste fiul omului pe care l-ai intarit tie.
19. Si nu ne vom departa de Tine; ne vei da viata si numele Tau vom chema.
20. Doamne, Dumnezeul puterilor, intoarce-ne pe noi si arata fata Ta si ne vom mantui.
1. Spre Tine, Doamne, am nadajduit, sa nu fiu rusinat in veac.
2. Intru dreptatea Ta, izbaveste-ma si ma scoate, pleaca urechea Ta catre mine si ma mantuieste.
3. Fii mie Dumnezeu aparator si loc intarit, ca sa ma mantuiesti,
4. Ca intarirea si scaparea mea esti Tu.
5. Dumnezeul meu, izbaveste-ma din mana pacatosului, din mana calcatorului de lege si a celui ce face strambatate,
6. Ca Tu esti asteptarea mea, Doamne; Domnul este nadejdea mea din tineretile mele.
7. Intru Tine m-am intarit din pantece; din pantecele maicii mele Tu esti acoperitorul meu; intru Tine este lauda mea pururea.
8. Ca o minune m-am facut multora, iar Tu esti ajutorul meu cel tare.
9. Sa se umple gura mea de lauda Ta, ca sa laud slava Ta, toata ziua mare cuviinta Ta.
10. Nu ma lepada la vremea batranetilor; cand va lipsi taria mea, sa nu ma lasi pe mine.
11. Ca au zis vrajmasii mei mie si cei ce pazesc sufletul meu s-au sfatuit impreuna,
12. Zicand: Dumnezeu l-a parasit pe el, urmariti-l si-l prindeti pe el, ca nu este cel ce izbaveste.
13. Dumnezeule, nu Te departa de la mine; Dumnezeul meu, spre ajutorul meu ia aminte!
14. Sa se rusineze si sa piara cei ce defaimeaza sufletul meu, sa se imbrace cu rusine si infruntare cei ce cauta sa-mi faca rau.
15. Iar eu pururea voi nadajdui spre Tine si voi inmulti lauda Ta.
16. Gura mea va vesti dreptatea Ta, toata ziua mantuirea Ta, al caror nume nu-l cunosc.
17. Intra-voi intru puterea Domnului; Doamne, imi voi aduce aminte numai de dreptatea Ta.
18. Dumnezeule, m-ai invatat din tineretile mele si eu si astazi vestesc minunile Tale.
19. Pana la batranete si caruntete,
20. Dumnezeule, sa nu ma parasesti,
21. Ca sa vestesc bratul Tau la tot neamul ce va sa vina,
22. Puterea Ta si dreptatea Ta, Dumnezeule, pana la cele inalte, maretiile pe care le-ai facut. Dumnezeule, cine este asemenea Tie?
23. Multe necazuri si rele ai trimis asupra mea, dar intorcandu-Te mi-ai dat viata si din adancurile pamantului iarasi m-ai scos.
24. Inmultit-ai spre mine marirea Ta si intorcandu-Te m-ai mangaiat si din adancurile pamantului iarasi m-ai scos.
25. Ca eu voi lauda cu instrumente de cantare adevarul Tau, Dumnezeule, canta-voi tie din alauta, Sfantul lui Israel.
26. Bucura-se-vor buzele mele cand voi canta tie si sufletul meu pe care l-ai mantuit.
27. Inca si limba mea toata ziua va rosti dreptatea Ta, cand vor fi rusinati si infruntati cei ce cauta sa-mi faca rau.
PSALMUL 71
l. Dumnezeule, judecata Ta da-o imparatului si dreptatea Ta fiului imparatului,
2. Ca sa judece pe poporul Tau cu dreptate si pe saracii Tai cu judecata.
3. Sa aduca muntii pace poporului Tau si dealurile dreptate.
4. Judeca-va pe saracii poporului si va milui pe fiii saracilor si va umili pe clevetitor.
5. Si se vor teme de Tine cat va fi soarele si cat va fi luna din neam in neam.
6. Pogora-se-va ca ploaia pe lana si ca picaturile ce cad pe pamant.
7. Rasari-va in zilele lui dreptatea si multimea pacii, cat va fi luna.
8. Si va domni de la o mare pana la alta si de la rau pana la marginile lumii.
9. Inaintea lui vor ingenunchia etiopienii si vrajmasii lui tarana vor linge.
10. Imparatii Tarsisului si insulele daruri vor aduce, imparatii arabilor si ai reginei Saba prinoase vor aduce.
11. Si se vor inchina lui toti imparatii pamantului, toate neamurile vor sluji lui.
12. Ca a izbavit pe sarac din mana celui puternic si pe sarmanul care n-avea ajutor.
13. Va avea mila de sarac si de sarman si sufletele saracilor va mantui;
14. De camata si de asuprire va scapa sufletele lor si scump va fi numele lor inaintea lui.
15. Si va fi viu si se va da lui din aurul Arabiei si se vor ruga pentru el pururea; toata ziua il vor binecuvanta pe el.
16. Fi-va belsug de paine pe pamant pana-n varful muntilor; pomii roditori se vor inalta ca cedrii Libanului; si vor inflori cei din cetate ca iarba pamantului.
17. Numele lui va dainui pe vecie; cat va fi soarele va fi pomenit numele lui.
18. Se vor binecuvanta intru el toate semintiile pamantului, toate neamurile il vor ferici pe el.
19. Binecuvantat este Domnul Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel, singurul Care face minuni.
20. Binecuvantat este numele slavei Lui in veac si in veacul veacului.
21. Tot pamantul se va umple de slava Lui. Amin. Amin.
PSALMUL 72
1. Cat de bun este Dumnezeu cu Israel, cu cei drepti la inima.
2. Iar mie, putin a fost de nu mi-au alunecat picioarele, putin a fost de nu s-au poticnit pasii mei.
3. Ca am pizmuit pe cei fara de lege, cand vedeam pacea pacatosilor.
4. Ca n-au necazuri pana la moartea lor si tari sunt cand lovesc ei.
5. De osteneli omenesti n-au parte si cu oamenii nu sunt biciuiti.
6. Pentru aceea ii stapaneste pe ei mandria si se imbraca cu nedreptatea si silnicia.
7. Din rautatea lor iese nedreptatea si cugetele inimii lor ies la iveala.
8. Gandesc si vorbesc cu viclesug, nedreptate graiesc de sus.
9. Pana la cer ridica gura lor si cu limba lor strabat pamantul.
10. Pentru aceasta poporul meu se ia dupa ei si gaseste ca ei sunt plini de zile bune
11. Si zice: "Cum? stie aceasta Dumnezeu? Are cunostinta Cel Preainalt?
12. Iata, acestia sunt pacatosi si sunt indestulati. Vesnic sunt bogati".
13. Iar eu am zis: "Deci, in desert am fost drept la inima si mi-am spalat intru cele nevinovate mainile mele,
14. Ca am fost lovit toata ziua si mustrat in fiecare dimineata".
15. Daca as fi grait asa, iata as fi calcat legamantul neamului fiilor Tai.
16. Si ma framantam sa pricep aceasta, dar anevoios lucru este inaintea mea.
17. Pana ce am intrat in locasul cel sfant al lui Dumnezeu si am inteles sfarsitul celor rai:
18. Intr-adevar pe drumuri viclene i-ai pus pe ei si i-ai doborat cand se inaltau.
19. Cat de iute i-ai pustiit pe ei! S-au stins, au pierit din pricina nelegiuirii lor.
20. Ca visul celui ce se desteapta, Doamne, in cetatea Ta chipul lor de nimic l-ai facut.
21. De aceea s-a bucurat inima mea si rarunchii mei s-au potolit.
22. Ca eram fara de minte si nu stiam; ca un dobitoc eram inaintea Ta. Dar eu sunt pururea cu Tine.
23. Apucatu-m-ai de mana mea cea dreapta. Cu sfatul Tau m-ai povatuit si cu slava m-ai primit.
24. Ca pe cine am eu in cer afara de Tine? Si afara de Tine, ce am dorit pe pamant?
25. Stinsu-s-a inima mea si trupul meu, Dumnezeul inimii mele si partea mea, Dumnezeule, in veac.
26. Ca iata cei ce se departeaza de Tine vor pieri; nimicit-ai pe tot cel ce se leapada de Tine.
27. Iar mie a ma lipi de Dumnezeu bine este, a pune in Domnul nadejdea mea, ca sa vestesc toate laudele Tale in portile fiicei Sionului.
PSALMUL 73
l. Pentru ce m-ai lepadat, Dumnezeule, pana in sfarsit? Aprinsu-s-a inima Ta peste oile pasunii Tale.
2. Adu-ti aminte de poporul Tau, pe care l-ai castigat de la inceput.
3. Izbavit-ai toiagul mostenirii Tale, muntele Sionului, acesta in care ai locuit.
4. Ridica mainile Tale impotriva mandriilor lor, pana la sfarsit, ca rau a facut vrajmasul in locul cel sfant al Tau.
5. Si s-au falit cei ce Te urasc pe Tine in mijlocul locului de praznuire al Tau, pus-au semnele lor drept semne;
6. Sfaramat-au intrarea cea de deasupra.
7. Ca in codru cu topoarele au taiat usile locasului Tau, cu topoare si ciocane l-au sfaramat.
8. Ars-au cu foc locasul cel sfant al Tau, pana la pamant; spurcat-au locul numelui Tau.
9. Zis-au in inima lor impreuna cu neamul lor: "Veniti sa ardem toate locurile de praznuire ale lui Dumnezeu de pe pamant".
10. Semnele noastre nu le-am vazut; nu mai este profet si pe noi nu ne va mai cunoaste.
11. Pana cand, Dumnezeule, Te va ocari vrajmasul, pana cand va huli potrivnicul numele Tau, pana in sfarsit?
12. Pentru ce intorci mana Ta si dreapta Ta din sanul Tau, pana in sfarsit?
13. Dar Dumnezeu, Imparatul nostru inainte de veac, a facut mantuire in mijlocul pamantului.
14. Tu ai despartit, cu puterea Ta, marea; Tu ai zdrobit capetele balaurilor din apa;
15. Tu ai sfaramat capul balaurului; datu-l-ai pe el mancare popoarelor pustiului.
16. Tu ai deschis izvoare si paraie; Tu ai secat raurile Itanului.
17. A Ta este ziua si a Ta este noaptea. Tu ai intocmit lumina si soarele.
18. Tu ai facut toate marginile pamantului; vara si primavara Tu le-ai zidit.
19. Adu-Ti aminte de aceasta: Vrajmasul a ocarat pe Domnul si poporul cel fara de minte a hulit numele Tau.
20. Sa nu dai fiarelor sufletul ce Te lauda pe Tine; sufletele saracilor Tai sa nu le uiti pana in sfarsit.
21. Cauta spre legamantul Tau, ca s-au umplut ascunzisurile pamantului de locuintele faradelegilor.
22. Sa nu se intoarca rusinat cel umilit; saracul si sarmanul sa laude numele Tau.
23. Scoala-Te, Dumnezeule, apara pricina Ta; adu-Ti aminte de ocara de fiecare zi, cu care Te necinsteste cel fara de minte.
24. Nu uita strigatul vrajmasilor Tai! Razvratirea celor ce Te urasc pe Tine se urca pururea spre Tine.
PSALMUL 74
l. Lauda-Te-vom pe Tine, Dumnezeule, lauda-Te-vom si vom chema numele Tau.
2. Voi spune toate minunile Tale. "Cand va fi vremea, zice Domnul, cu dreptate voi judeca.
3. Cutremuratu-s-a pamantul si toti cei ce locuiesc pe el; Eu am intarit stalpii lui".
4. Si am zis celor fara de lege: "Nu faceti faradelege!" si pacatosilor: "Nu inaltati fruntea!
5. Nu ridicati la inaltime fruntea voastra, sa nu graiti nedreptate impotriva lui Dumnezeu".
6. Ca nici de la rasarit, nici de la apus, nici din muntii pustiei, nu vine ajutorul;
7. Ci Dumnezeu este judecatorul; pe unul il smereste si pe altul il inalta.
8. Paharul este in mana Domnului, plin cu vin curat bine-mirositor, si il trece de la unul la altul, dar drojdia lui nu s-a varsat; din ea vor bea toti pacatosii pamantului.
9. Iar eu ma voi bucura in veac, canta-voi Dumnezeului lui Iacob.
10. Si toate fruntile pacatosilor voi zdrobi si se va inalta fruntea dreptului.
PSALMUL 75
l. Cunoscut este in Iudeea Dumnezeu; in Israel mare este numele Lui.
2. Ca s-a facut in Ierusalim locul Lui si locasul Lui in Sion.
3. Acolo a zdrobit taria arcurilor, arma si sabia si razboiul.
4. Tu luminezi minunat din muntii cei vesnici.
5. Tulburatu-s-au toti cei nepriceputi la inima, dormit-au somnul lor si toti cei razboinici nu si-au mai gasit mainile.
6. De certarea Ta, Dumnezeule al lui Iacob, au incremenit calaretii pe cai.
7. Tu infricosator esti si cine va sta impotriva maniei Tale?
8. Din cer ai facut sa se auda judecata; pamantul s-a temut si s-a linistit,
9. Cand s-a ridicat la judecata Dumnezeu, ca sa mantuiasca pe toti blanzii pamantului.
10. Ca gandul omului Te va lauda si amintirea gandului Te va praznui.
11. Faceti fagaduinte si le impliniti Domnului Dumnezeului vostru. Toti cei dimprejurul Lui vor aduce daruri
12. Celui infricosator si Celui ce ia duhurile capeteniilor, Celui infricosator imparatilor pamantului.
PSALMUL 76
1. Cu glasul meu catre Domnul am strigat, cu glasul meu catre Dumnezeu si a cautat spre mine.
2. in ziua necazului meu pe Dumnezeu am cautat; chiar si noaptea mainile mele stau intinse inaintea Lui si n-am slabit; sufletul n-a vrut sa se mangaie.
3. Adusu-mi-am aminte de Dumnezeu si m-am cutremurat; gandit-am si a slabit duhul meu.
4. Ochii mei au luat-o inainte, treji; tulburatu-m-am si n-am grait.
5. Gandit-am la zilele cele de demult si de anii cei vesnici mi-am adus aminte si cugetam;
6. Noaptea in inima mea gandeam si se framanta duhul meu zicand:
7. Oare, in veci ma va lepada Domnul si nu va mai binevoi in mine?
8. Oare, pana in sfarsit ma va lipsi de mila Lui, din neam in neam?
9. Oare, va uita sa Se milostiveasca Dumnezeu? Sau va inchide in mainile Lui indurarile Sale?
10. Si am zis: Acum am inceput sa inteleg; aceasta este schimbarea dreptei Celui Preainalt.
11. Adusu-mi-am aminte de lucrurile Domnului si-mi voi aduce aminte de minunile Tale, dintru inceput.
12. Si voi cugeta la toate lucrurile Tale si la faptele Tale ma voi gandi.
13. Dumnezeule, in sfintenie este calea Ta. Cine este Dumnezeu mare ca Dumnezeul nostru? Tu esti Dumnezeu, Care faci minuni!
14. Cunoscuta ai facut intre popoare puterea Ta. Izbavit-ai cu bratul Tau poporul Tau, pe fiii lui Iacob si ai lui Iosif.
15. Vazutu-Te-au apele, Dumnezeule, vazutu-Te-au apele si s-au spaimantat si s-au tulburat adancurile.
16. Glas au dat norii ca sagetile Tale trec.
17. Glasul tunetului Tau in vartej, luminat-au fulgerele Tale lumea, clatinatu-s-a si s-a cutremurat pamantul.
18. In mare este calea Ta si cararile Tale in ape multe si urmele Tale nu se vor cunoaste.
19. Povatuit-ai ca pe niste oi pe poporul Tau, cu mana lui Moise si a lui Aaron.
PSALMUL 77
1. Luati aminte, poporul meu, la legea mea, plecati urechile voastre spre graiurile gurii mele.
2. Deschide-voi in pilde gura mea, spune-voi cele ce au fost dintru inceput,
3. Cate am auzit si am cunoscut si cate parintii nostri ne-au invatat.
4. Nu s-au ascuns de la fiii lor, din neam in neam,
5. Vestind laudele Domnului si puterile Lui si minunile pe care le-a facut.
6. Si a ridicat marturie in Iacob si lege a pus in Israel.
7. Cate a poruncit parintilor nostri ca sa le arate pe ele fiilor lor, ca sa le cunoasca neamul ce va sa vina,
8. Fiii ce se vor naste si se vor ridica, si le vor vesti fiilor lor,
9. Ca sa-si puna in Dumnezeu nadejdea lor si sa nu uite binefacerile lui Dumnezeu si poruncile Lui sa le tina,
10. Ca sa nu fie ca parintii lor neam indaratnic si razvratit,
11. Neam care nu si-a indreptat inima sa si nu si-a incredintat lui Dumnezeu duhul sau.
12. Fiii lui Efraim, arcasi inarmati, intors-au spatele, in zi de razboi.
13. N-au pazit legamantul lui Dumnezeu si in legea Lui n-au v rut sa umble.
14. Si au uitat facerile Lui de bine si minunile Lui, pe care le-a aratat lor,
15. Minunile pe care le-a facut inaintea parintilor lor, in pamantul Egiptului, in campia Taneos.
16. Despicat-a marea si i-a trecut pe ei; statut-au apele ca un zid;
17. Povatuitu-i-a pe ei cu nor ziua si toata noaptea cu lumina de foc;
18. Despicat-a piatra in pustie si i-a adapat pe ei cu bogatie de apa.
19. Scos-a apa din piatra si au curs apele ca niste rauri.
20. Dar ei inca au gresit inaintea Lui, amarat-au pe Cel Preainalt, in loc fara de apa.
21. Si au ispitit pe Dumnezeu in inimile lor, cerand mancare sufletelor lor.
22. Si au grait impotriva lui Dumnezeu si au zis: "Va putea, oare, Dumnezeu sa gateasca masa in pustiu?"
23. - Pentru ca a lovit piatra si au curs ape si paraiele s-au umplut de apa.
24. "Oare, va putea da si paine, sau va putea intinde masa poporului Sau?"
25. Pentru aceasta a auzit Domnul si S-a maniat si foc s-a aprins peste Iacob si manie s-a suit peste Israel.
26. Caci n-au crezut in Dumnezeu, nici n-au nadajduit in izbavirea Lui.
27. Si a poruncit norilor de deasupra si usile cerului le-a deschis
28. Si a plouat peste ei mana de mancare si paine cereasca le-a dat lor.
29. Paine ingereasca a mancat omul; bucate le-a trimis lor din destul.
30. Poruncit-a El, din cer, vant dinspre rasarit si a adus cu puterea Lui vant dinspre miazazi.
31. Si a plouat peste ei ca pulberea carnuri si ca nisipul marii pasari zburatoare.
32. Si au cazut in mijlocul taberei lor, imprejurul corturilor lor.
33. Si au mancat si s-au saturat foarte si pofta lor si-au implinit-o.
34. Nimic nu le lipsea din cele ce pofteau si mancarea le era inca in gura lor,
35. Cand mania lui Dumnezeu s-a ridicat peste ei si a ucis pe cei satui ai lor si pe cei alesi ai lui Israel i-a doborat.
36. Cu toate acestea inca au mai pacatuit si n-au crezut in minunile Lui.
37. Si s-au stins in desertaciune zilele lor si anii lor degraba.
38. Cand ii ucidea pe ei, Il cautau si se intorceau si reveneau la Dumnezeu.
39. Si si-au adus aminte ca Dumnezeu este ajutorul lor si Dumnezeul Cel Preainalt este izbavitorul lor.
40. Dar L-au inselat pe El, cu gura lor si cu limba lor L-au mintit.
41. In inima lor n-au fost drepti cu El, nici n-au crezut in legamantul Lui.
42. Iar El este indurator, va curati pacatele si nu-i va nimici.
43. Isi va intoarce de multe ori mania Lui si nu va aprinde toata urgia Lui.
44. Si-a adus aminte ca trup sunt ei, suflare ce trece si nu se mai intoarce.
45. De cate ori L-au amarat in pustiu, L-au maniat in pamant fara de apa?
46. Si s-au intors si au ispitit pe Dumnezeu si pe Sfantul lui Israel L-au intaratat.
47. Nu si-au adus aminte de bratul Lui, de ziua in care i-a izbavit pe ei din mana asupritorului.
48. Ca a facut in Egipt semnele Lui si minunile Lui in campia Taneos:
49. El a prefacut in sange raurile lor si apele lor, ca sa nu bea.
50. El a trimis asupra lor tauni si i-a mancat pe ei; si broaste si i-a prapadit pe ei.
51. Dat-a stricaciunii rodul lor si ostenelile lor, lacustelor.
52. Batut-a cu grindina via lor si duzii lor cu piatra.
53. Dat-a grindinii dobitoacele lor si averea lor focului.
54. Trimis-a asupra lor urgia maniei Lui; manie, urgie si necaz trimis-a prin ingeri nimicitori.
55. Facut-a cale maniei Lui; n-a crutat de moarte sufletele lor si dobitoacele lor mortii le-a dat.
56. Lovit-a pe toti cei intai-nascuti din Egipt, parga ostenelilor lor, in locasurile lui Ham.
57. Ridicat-a ca pe niste oi pe poporul Sau si i-ta dus pe ei, ca pe o turma, in pustiu.
58. Povatuitu-i-a pe ei cu nadejde si nu s-au infricosat si pe vrajmasii lor i-a acoperit marea.
59. Dusu-i-a pe ei la hotarul sfinteniei Lui, muntele pe care l-a dobandit dreapta Lui.
60. Izgonit-a dinaintea lor neamuri si le-a dat lor prin sorti pamantul de mostenire;
61. Si a asezat in corturile lor semintiile lui Israel.
62. Dar ei au ispitit si au amarat pe Dumnezeul Cel Preainalt si poruncile Lui nu le-au pazit.
63. Si s-au intors si au calcat legamantul ca si parintii lor, intorsu-s-au ca un arc stramb.
64. Si L-au maniat pe El cu inaltimile lor si cu idolii lor L-au intaratat pe El.
65. Auzit-a Dumnezeu si S-a maniat si a urgisit foarte pe Israel.
66. A lepadat cortul Sau din Silo, locasul Lui, in care a locuit printre oameni.
67. Si a robit taria lor si frumusetea lor a dat-o in mainile vrajmasului.
68. Si a dat sabiei pe poporul Sau si de mostenirea Lui n-a tinut seama.
69. Pe tinerii lor i-a mistuit focul si fecioarele lor n-au fost inconjurate cu cinste.
70. Preotii lor de sabie au cazut si vaduvele lor nu vor plange.
71. Si S-a desteptat Domnul ca cel ce doarme, ca un viteaz ametit de vin,
72. Si a lovit din spate pe vrajmasii Sai; ocara vesnica le-a dat lor.
73. Si a lepadat cortul lui Iosif si semintia lui Efraim n-a ales-o;
74. Ci a ales semintia lui Iuda, Muntele Sion, pe care l-a iubit.
75. Si a zidit locasul Sau cel sfant, ca inaltimea cerului; pe pamant l-a intemeiat pe el in veac.
76. Si a ales pe David robul Sau si l-a luat pe el de la turmele oilor.
77. De langa oile ce nasc l-a luat pe el, ca sa pasca pe Iacob, poporul Sau, si pe Israel, mostenirea Sa.
78. Si i-a pascut pe ei intru nerautatea inimii lui si in priceperea mainii lui i-a povatuit pe ei.
PSALMUL 78
1. Dumnezeule, intrat-au neamurile in mostenirea Ta, pangarit-au locasul Tau cel sfant, facut-au din Ierusalim ruina.
2. Pus-au cadavrele robilor Tai mancare pasarilor cerului, trupurile celor cuviosi ai Tai, fiarelor pamantului.
3. Varsat-au sangele lor ca apa imprejurul Ierusalimului si nu era cine sa-i ingroape.
4. Facutu-ne-am ocara vecinilor nostri, batjocura si ras celor dimprejurul nostru.
5. Pana cand, Doamne, Te vei mania pana in sfarsit? Pana cand se va aprinde ca focul mania Ta?
6. Varsa mania Ta peste neamurile care nu Te cunosc si peste imparatiile care n-au chemat numele Tau.
7. Ca au mancat pe Iacob si locul lui l-au pustiit.
8. Sa nu pomenesti faradelegile noastre cele de demult; degraba sa ne intampine pe noi indurarile Tale, ca am saracit foarte.
9. Ajuta-ne noua, Dumnezeule, Mantuitorul nostru, pentru slava numelui Tau; Doamne, izbaveste-ne pe noi si curateste pacatele noastre pentru numele Tau.
10. Ca nu cumva sa zica neamurile: "Unde este Dumnezeul lor?" Sa se cunoasca intre neamuri, inaintea ochilor nostri,
11. Razbunarea sangelui varsat, al robilor Tai; sa intre inaintea Ta suspinul celor ferecati.
12. Dupa maretia bratului Tau, pazeste pe fiii celor omorati.
13. Rasplateste vecinilor nostri de sapte ori, in sanul lor, ocara lor cu care Te-au ocarat pe Tine, Doamne.
14. Iar noi, poporul Tau si oile pasunii Tale, marturisi-ne-vom tie, in veac, din neam in neam vom vesti lauda Ta.
PSALMUL 79
1. Cel ce pasti pe Israel, ia aminte! Cel ce povatuiesti ca pe o oaie pe Iosif,
2. Cel ce sezi pe heruvimi, arata-Te inaintea lui Efraim si Veniamin si Manase.
3. Desteapta puterea Ta si vino sa ne mantuiesti pe noi.
4. Dumnezeule, intoarce-ne pe noi si arata fata Ta, si ne vom mantui!
5. Doamne, Dumnezeul puterilor, pana cand Te vei mania de ruga robilor Tai?
6. Ne vei hrani pe noi cu paine de lacrimi si ne vei adapa cu lacrimi, peste masura?
7. Pusu-ne-ai in cearta cu vecinii nostri si vrajmasii nostri ne-au batjocorit pe noi.
8. Doamne, Dumnezeul puterilor, intoarce-ne pe noi si arata fata Ta si ne vom mantui.
9. Via din Egipt ai mutat-o; izgonit-ai neamuri si ai rasadit-o pe ea.
10. Cale ai facut inaintea ei si ai rasadit radacinile ei si s-a umplut pamantul.
11. Umbra ei si mladitele ei au acoperit cedrii lui Dumnezeu.
12. Intins-a vitele ei pana la mare si pana la rau lastarele ei.
13. Pentru ce ai daramat gardul ei si o culeg pe ea toti cei ce trec pe cale?
14. A stricat-o pe ea mistretul din padure si porcul salbatic a pascut-o pe ea.
15. Dumnezeul puterilor, intoarce-Te dar, cauta din cer si vezi si cerceteaza via aceasta,
16. Si o desavarseste pe ea, pe care a sadit-o dreapta Ta, si pe fiul omului pe care l-ai intarit tie.
17. Arsa a fost in foc si smulsa, dar de cercetarea fetei Tale ei vor pieri.
18. Sa fie mana Ta peste barbatul dreptei Tale si peste fiul omului pe care l-ai intarit tie.
19. Si nu ne vom departa de Tine; ne vei da viata si numele Tau vom chema.
20. Doamne, Dumnezeul puterilor, intoarce-ne pe noi si arata fata Ta si ne vom mantui.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu