DOAMNE NU MA LASA

DOAMNE

SI SEARA CAND OCHII PE GENE CAD

TU DOAMNE VINO LANGA MINE

SI LIN ATINGE-MA PE BRAT

SA SIMT A TA LUMINA

DOAMNE CAND FIRELE ALBE DE PAR

PE CAP O SA IMI RASARA

TE ROG PE CALEA TA CU DRAG

ADUMA INTR-O SEARA

 SI CUM TU DOAMNE MII DE MINUNI..

ZILNIC PE RAZA DE LUMINA

APAR SI NOI VEDEM

DAR CUM CA NU AVEM LUMINA

DOMANE EU DOAR ITI MULTUMESC

CA HARUL TAU O CLIPA MA ATINS

PIERDUTA IN NEGRUL VIETII EU AM FOST

CAND MANA MI-AI INTINS

SI AZI DOAMNE CU LACRIMI IN OCHII

MA ROG SA MERG TOT INAINTE

PE CALEA TA CU DRAG INCERC

CACI SPINII  MA MANINCA

DOAMNE TE ROG NU MA LASA

SI TINE-MA DE MANA

SA POT LUMINA TA ZARI

IN CEATA CE MA ADUNA...

TE ROG DOAMNE NU MA UITA

CACI NU MA POT INTORCE

LA VIATA MEA CEA FOST TRECUT

IN NEGURA CEA GREA DE NOAPTE...

PSALMII 41-50

PSALMUL 41 
Al fiilor lui Core. 
1. În ce chip doreşte cerbul izvoarele apelor, aşa Te doreşte sufletul meu pe Tine, Dumnezeule. 
2. Însetat-a sufletul meu de Dumnezeul cel viu; când voi veni şi mă voi arăta feţei lui Dumnezeu? 
3. Făcutu-mi-s-au lacrimile mele pâine ziua şi noaptea, când mi se zicea mie în toate zilele: "Unde este Dumnezeul tău?" 
4. De acestea mi-am adus aminte cu revărsare de inimă, când treceam cu mulţime mare spre casa lui Dumnezeu, 
5. În glas de bucurie şi de laudă şi în sunet de sărbătoare. 
6. Pentru ce eşti mâhnit, suflete al meu, şi pentru ce mă tulburi? 
7. Nădăjduieşte în Dumnezeu, că-L voi lăuda pe El; mântuirea feţei mele este Dumnezeul meu. 
8. În mine sufletul meu s-a tulburat; pentru aceasta îmi voi aduce aminte de Tine, din pământul Iordanului şi al Ermonului, din muntele cel mic. 
9. Adânc pe adânc cheamă în glasul căderilor apelor Tale. 
10. Toate talazurile şi valurile Tale peste mine au trecut. 
11. Ziua va porunci Domnul milei Sale, iar noaptea cântare Lui de la mine. 
12. Rugăciunea Dumnezeului vieţii mele, spune-voi lui Dumnezeu: "Sprijinitorul meu eşti Tu, pentru ce m-ai uitat?" 
13. Pentru ce umblu mâhnit când mă necăjeşte vrăjmaşul meu? 
14. Când se sfărâmau oasele mele mă ocărau asupritorii mei. 
15. Când îmi ziceau mie în toate zilele: "Unde este Dumnezeul tău?" 
16. Pentru ce eşti mâhnit, suflete al meu, şi pentru ce mă tulburi? 
17. Nădăjduieşte în Dumnezeu, că-L voi lăuda pe El; mântuirea feţei mele este Dumnezeul meu.


PSALMUL 42 
Al fiilor lui Core. La Evrei fără titlu. 
1. Judecă-mă, Dumnezeule, şi apără dreptatea mea de neamul necuvios, de omul nedrept şi viclean, şi izbăveşte-mă. 
2. Că Tu eşti, Dumnezeule, întărirea mea; pentru ce m-ai lepădat? Pentru ce umblu mâhnit când mă necăjeşte vrăjmaşul meu? 
3. Trimite lumina Ta şi adevărul Tău; acestea m-au povăţuit şi m-au condus la muntele cel sfânt al Tău şi la locaşurile Tale. 
4. Şi voi intra la jertfelnicul lui Dumnezeu, la Dumnezeul Cel ce veseleşte tinereţile mele; 
5. Lăuda-Te-voi în alăută, Dumnezeule, Dumnezeul meu. 
6. Pentru ce eşti mâhnit, suflete al meu, şi pentru ce mă tulburi? 
7. Nădăjduieşte în Dumnezeu că-L voi lăuda pe El; mântuirea feţei mele este Dumnezeul meu

        

PSALMUL 43 
Al fiilor lui Core. 
1. Dumnezeule, cu urechile noastre am auzit, părinţii noştri ne-au spus nouă 
2. Lucrul pe care l-ai făcut în zilele lor, în zilele cele de demult. 
3. Mâna Ta popoare a nimicit, iar pe părinţi i-ai sădit; bătut-ai popoare, iar pe ei i-ai înmulţit. 
4. Că nu cu sabia lor au moştenit pământul şi braţul lor nu i-a izbăvit pe ei, 
5. Ci dreapta Ta şi braţul Tău şi luminarea feţei Tale, că bine ai voit întru ei. 
6. Tu eşti Însuţi Împăratul meu şi Dumnezeul meu, Cel ce porunceşti mântuirea lui Iacob; 
7. Cu Tine pe vrăjmaşii noştri îi vom lovi şi cu numele Tău vom nimici pe cei ce se scoală asupra noastră. 
8. Pentru că nu în arcul meu voi nădăjdui şi sabia mea nu mă va mântui. 
9. Că ne-ai izbăvit pe noi de cei ce ne necăjesc pe noi şi pe cei ce ne urăsc pe noi i-ai ruşinat. 
10. Cu Dumnezeu ne vom lăuda toată ziua şi numele Tău îl vom lăuda în veac. 
11. Iar acum ne-ai lepădat şi ne-ai ruşinat pe noi şi nu vei ieşi cu oştirile noastre; 
12. Întorsu-ne-ai pe noi înapoi de la duşmanii noştri şi cei ce ne urăsc pe noi ne-au jefuit. 
13. Datu-ne-ai pe noi ca oi de mâncare şi întru neamuri ne-ai risipit; 
14. Vândut-ai pe poporul Tău fără de preţ şi nu l-ai preţuit când l-ai vândut. 
15. Pusu-ne-ai pe noi ocară vecinilor noştri, batjocură şi râs celor dimprejurul nostru; 
16. Pusu-ne-ai pe noi pildă către neamuri, clătinare de cap între popoare. 
17. Toată ziua înfruntarea mea înaintea mea este şi ruşinea obrazului meu m-a acoperit, 
18. De către glasul celui ce ocărăşte şi cleveteşte, de către faţa vrăjmaşului şi prigonitorului. 
19. Acestea toate au venit peste noi şi nu Te-am uitat şi n-am călcat legământul Tău 
20. Şi nu s-a dat înapoi inima noastră; iar paşii noştri nu s-au abătut de la calea Ta, 
21. Că ne-ai smerit pe noi în loc de durere şi ne-a acoperit pe noi umbra morţii. 
22. De am fi uitat numele Dumnezeului nostru şi am fi întins mâinile noastre spre dumnezeu străin, 
23. Oare, Dumnezeu n-ar fi cercetat acestea? Că El ştie ascunzişurile inimii. 
24. Că pentru Tine suntem ucişi toată ziua, socotiţi am fost ca nişte oi de junghiere. 
25. Deşteaptă-Te, pentru ce dormi, Doamne? Scoală-Te şi nu ne lepăda până în sfârşit. 
26. Pentru ce întorci faţa Ta? Uiţi de sărăcia noastră şi de necazul nostru? 
27. Că s-a plecat în ţărână sufletul nostru, lipitu-s-a de pământ pântecele nostru. 
28. Scoală-Te, Doamne, ajută-ne nouă şi ne izbăveşte pe noi, pentru numele Tău.

PSALMUL 44 
Al fiilor lui Core. 
l. Cuvânt bun răspuns-a inima mea; grăi-voi cântarea mea Împăratului. 
2. Limba mea este trestie de scriitor ce scrie iscusit. 
3. Împodobit eşti cu frumuseţea mai mult decât fiii oamenilor; revărsatu-s-a har pe buzele tale. Pentru aceasta te-a binecuvântat pe tine Dumnezeu, în veac. 
4. Încinge-te cu sabia ta peste coapsa ta, puternice, 
5. Cu frumuseţea ta şi cu strălucirea ta. Încordează-ţi arcul, propăşeşte şi împărăţeşte, 
6. Pentru adevăr, blândeţe şi dreptate, şi te va povăţui minunat dreapta ta. 
7. Săgeţile tale ascuţite sunt puternice în inima duşmanilor împăratului; popoarele sub tine vor cădea. 
8. Scaunul Tău, Dumnezeule, în veacul veacului, toiag de dreptate toiagul împărăţiei Tale. 
9. Iubit-ai dreptatea şi ai urât fărădelegea; pentru aceasta Te-a uns pe Tine, Dumnezeul Tău, cu untdelemnul bucuriei, mai mult decât pe părtaşii Tăi. 
10. Smirna şi aloea îmbălsămează veşmintele Tale; din palate de fildeş cântări de alăută Te veselesc; fiice de împăraţi întru cinstea Ta; 
11. Stătut-a împărăteasa de-a dreapta Ta, îmbrăcată în haină aurită şi prea înfrumuseţată. 
12. Ascultă fiică şi vezi şi pleacă urechea ta şi uită poporul tău şi casa părintelui tău, 
13. Că a poftit Împăratul frumuseţea ta, că El este Domnul tău. 
14. Şi se vor închina Lui fiicele Tirului cu daruri, felei Tale se vor ruga mai-marii poporului. 
15. Toată slava fiicei Împăratului este înăuntru, îmbrăcată cu ţesături de aur şi prea înfrumuseţată. 
16. Aduce-se-vor Împăratului fecioare în urma ei, prietenele ei se vor aduce ţie. 
17. Aduce-se-vor întru veselie şi bucurie 
18. Aduce-se-vor în palatul Împăratului. 
19. În locul părinţilor tăi s-au născut ţie fii; pune-i-vei pe ei căpetenii peste tot pământul. 
20. Pomeni-vor numele tău în tot neamul; 
21. Pentru aceasta popoarele te vor lăuda în veac şi în veacul veacului.
PSALMUL 45 
Al fiilor lui Core. 
1. Dumnezeu este scăparea şi puterea noastră, ajutor întru necazurile ce ne împresoară. 
2. Pentru aceasta nu ne vom teme când se va cutremura pământul şi se vor muta munţii în inima mărilor. 
3. Venit-au şi s-au tulburat apele lor, cutremuratu-s-au munţii de tăria lui. 
4. Apele râurilor veselesc cetatea lui Dumnezeu; Cel Preaînalt a sfinţit locaşul Lui. 
5. Dumnezeu este în mijlocul cetăţii, nu se va clătina; o va ajuta Dumnezeu dis-de-dimineaţă. 
6. Tulburatu-s-au neamurile, plecatu-s-au împărăţiile; dat-a Cel Preaînalt glasul Lui, cutremuratu-s-a pământul. 
7. Domnul puterilor cu noi, sprijinitorul nostru, Dumnezeul lui Iacob. 
8. Veniţi şi vedeţi lucrurile lui Dumnezeu, minunile pe care le-a pus Domnul pe pământ. 
9. Pune-va capăt războaielor până la marginile pământului, arcul va sfărâma şi va frânge arma, iar pavezele în foc le va arde. 
10. Opriţi-vă şi cunoaşteţi că Eu sunt Dumnezeu, înălţa-Mă-voi pe pământ. 
11. Domnul puterilor cu noi, sprijinitorul nostru, Dumnezeul lui Iacob. 

_________________________________________________________________

PSALMUL 46 
Al fiilor lui Core. 
1. Toate popoarele bateţi din palme, strigaţi lui Dumnezeu cu glas de bucurie. 
2. Că Domnul este Preaînalt, înfricoşător, Împărat mare peste tot pământul. 
3. Supusu-ne-a nouă popoare şi neamuri sub picioarele noastre; 
4. Alesu-ne-a nouă moştenirea Sa, frumuseţea lui Iacob, pe care a iubit-o. 
5. Suitu-S-a Dumnezeu întru strigare, Domnul în glas de trâmbiţă. 
6. Cântaţi Dumnezeului nostru, cântaţi; cântaţi Împăratului nostru, cântaţi. 
7. Că Împărat a tot pământul este Dumnezeu; cântaţi cu înţelegere. 
8. Împărăţit-a Dumnezeu peste neamuri, Dumnezeu şade pe tronul cel sfânt al Său. 
9. Mai-marii popoarelor s-au adunat cu poporul Dumnezeului lui Avraam, că ai lui Dumnezeu sunt puternicii pământului; El S-a înălţat foarte. 

_________________________________________________________________

PSALMUL 47 
Al fiilor lui Core. 
1. Mare este Domnul şi lăudat foarte în cetatea Dumnezeului nostru, în muntele cel sfânt al Lui; 
2. Bine întemeiată spre bucuria întregului pământ. Muntele Sionului, coastele de miazănoapte, cetatea Împăratului Celui mare. 
3. Dumnezeu în palatele ei se cunoaşte, când o apără pe ea. 
4. Că iată împăraţii s-au adunat, strânsu-s-au împreună. 
5. Aceştia văzând-o aşa, s-au minunat, s-au tulburat, s-au cutremurat; 
6. Cutremur i-a cuprins pe ei acolo; dureri ca ale celei ce naşte. Cu vânt puternic va sfărâma corăbiile Tarsisului. 
7. Precum am auzit, aşa am şi văzut, în cetatea Domnului puterilor, în cetatea Dumnezeului nostru. 
8. Dumnezeu a întemeiat-o pe ea în veac. Primit-am, Dumnezeule, mila Ta, în mijlocul locaşului Tău. 
9. După numele Tău, Dumnezeule, aşa şi lauda Ta peste marginile pământului; dreapta Ta este plină de dreptate. 
10. Să se veselească Muntele Sionului, să se bucure fiicele lui Iuda pentru judecăţile Tale, Doamne. 
11. Înconjuraţi Sionul şi-l cuprindeţi pe el, povestiţi despre turnurile lui. 
12. Puneţi-vă inimile voastre întru puterea lui şi străbateţi palatele lui, ca să povestiţi neamului ce vine, 
13. Că Acesta este Dumnezeu, Dumnezeul nostru în veac şi în veacul veacului; El ne va paşte pe noi în veci. 

_________________________________________________________________

PSALMUL 48 
Al fiilor lui Core. 
1. Auziţi acestea toate neamurile, ascultaţi toţi cei ce locuiţi în lume: 
2. Pământenii şi fiii oamenilor, împreună bogatul şi săracul. 
3. Gura mea va grăi înţelepciune şi cugetul inimii mele pricepere. 
4. Pleca-voi spre pildă urechea mea, tâlcui-voi în sunet de psaltire gândul meu. 
5. Pentru ce să mă tem în ziua cea rea, când mă va înconjura fărădelegea vrăjmaşilor mei? 
6. Ei se încred în puterea lor şi cu mulţimea bogăţiei lor se laudă. 
7. Nimeni însă nu poate să scape de la moarte, nici să plătească lui Dumnezeu preţ de răscumpărare, 
8. Că răscumpărarea sufletului e prea scumpă şi niciodată nu se va putea face, 
9. Ca să rămână cineva pe totdeauna viu şi să nu vadă niciodată moartea. 
10. Fiecare vede că înţelepţii mor, cum mor şi cei neînţelepţi şi nebunii, şi lasă altora bogăţia lor. 
11. Mormântul lor va fi casa lor în veac, locaşurile lor din neam în neam, deşi numit-au cu numele lor pământurile lor. 
12. Şi omul, în cinste fiind, n-a priceput; alăturatu-s-a dobitoacelor celor fără de minte şi s-a asemănat lor. 
13. Această cale le este sminteală lor şi celor ce vor găsi de bune spusele lor. 
14. Ca nişte oi în iad sunt puşi, moartea îi va paşte pe ei. 
15. Şi-i vor stăpâni pe ei cei drepţi şi ajutorul ce-l nădăjduiau din slava lor, se va învechi în iad. 
16. Dar Dumnezeu va izbăvi sufletul meu din mâna iadului, când mă va apuca. 
17. Să nu te temi când se îmbogăţeşte omul şi când se înmulţeşte slava casei lui. 
18. Că la moarte el nu va lua nimic, nici nu se va coborî cu el slava lui. 
19. Chiar dacă sufletul lui se va binecuvânta în viaţa lui şi te va lăuda când îi vei face bine, 
20. Totuşi intra-va până la neamul părinţilor lui şi în veac nu va vedea lumină. 
21. Omul în cinste fiind n-a priceput; alăturatu-s-a dobitoacelor celor fără de minte şi s-a asemănat lor. 

_________________________________________________________________

PSALMUL 49 
Al lui Asaf. 
1. Dumnezeul dumnezeilor, Domnul a grăit şi a chemat pământul, 
2. De la răsăritul soarelui până la apus. Din Sion este strălucirea frumuseţii Lui. 
3. Dumnezeu strălucit va veni, Dumnezeul nostru, şi nu va tăcea. 
4. Foc înaintea Lui va arde şi împrejurul Lui vifor mare. 
5. Chema-va cerul de sus şi pământul, ca să judece pe poporul Său. 
6. Adunaţi-I Lui pe cuvioşii Lui, pe cei ce au făcut legământ cu El pentru jertfe. 
7. Şi vor vesti cerurile dreptatea Lui, că Dumnezeu judecător este. 
8. "Ascultă, poporul Meu şi-ţi voi grăi ţie, Israele!... Şi voi mărturisi ţie: Dumnezeu, Dumnezeul tău sunt Eu. 
9. Nu pentru jertfele tale te voi mustra, iar arderile de tot ale tale înaintea Mea sunt pururea. 
10. Nu voi primi din casa ta viţei, nici din turmele tale ţapi, 
11. Că ale Mele sunt toate fiarele câmpului, dobitoacele din munţi şi boii. 
12. Cunoscut-am toate păsările cerului şi frumuseţea ţarinii cu Mine este. 
13. De voi flămânzi, nu-ţi voi spune ţie, că a Mea este lumea şi plinirea ei. 
14. Oare, voi mânca carne de taur, sau sânge de ţapi voi bea? 
15. Jertfeşte lui Dumnezeu jertfă de laudă şi împlineşte Celui Preaînalt făgăduinţele tale. 
16. Şi Mă cheamă pe Mine în ziua necazului şi te voi izbăvi şi Mă vei preaslăvi". 
17. Iar păcătosului i-a zis Dumnezeu: "Pentru ce tu istoriseşti dreptăţile Mele şi iei legământul Meu în gura ta? 
18. Tu ai urât învăţătura şi ai lepădat cuvintele Mele înapoia ta. 
19. De vedeai furul, alergai cu el şi cu cel desfrânat partea ta puneai. 
20. Gura ta a înmulţit răutate şi limba ta a împletit vicleşug. 
21. Şezând împotriva fratelui tău cleveteai şi împotriva fiului maicii tale ai pus sminteală. 
22. Acestea ai făcut şi am tăcut, ai cugetat fărădelegea, că voi fi asemenea ţie; mustra-te-voi şi voi pune înaintea fetei tale păcatele tale. 
23. Înţelegeţi dar acestea cei ce uitaţi pe Dumnezeu, ca nu cumva să vă răpească şi să nu fie cel ce izbăveşte. 
24. Jertfa de laudă Mă va slăvi şi acolo este calea în care voi arăta lui mântuirea Mea". 

_________________________________________________________________

PSALMUL 50 
Al lui David. 
l. Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta 
2. Şi după mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea. 
3. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăţeşte. 
4. Că fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea mea este pururea. 
5. Ţie unuia am greşit şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi biruitor când vei judeca Tu. 
6. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea. 
7. Că iată adevărul ai iubit; cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale, mi-ai arătat mie. 
8. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi; spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi. 
9. Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. 
10. Întoarce faţa Ta de la păcatele mele şi toate fărădelegile mele şterge-le. 
11. Inimă curată zideşte intru mine, Dumnezeule şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele. 
12. Nu mă lepăda de la faţa Ta şi Duhul Tău cel sfânt nu-l lua de la mine. 
13. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale şi cu duh stăpânitor mă întăreşte. 
14. Învăţa-voi pe cei fără de lege căile Tale şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce. 
15. Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. 
16. Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta. 
17. Că de ai fi voit jertfă, ţi-aş fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. 
18. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi. 
19. Fă bine, Doamne, întru bună voirea Ta, Sionului, şi să se zidească zidurile Ierusalimului. 
20. Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viţei. 

_________________________________________________________________

PSALMII 31-40

PSALMUL 41 
Al fiilor lui Core. 
1. În ce chip doreşte cerbul izvoarele apelor, aşa Te doreşte sufletul meu pe Tine, Dumnezeule. 
2. Însetat-a sufletul meu de Dumnezeul cel viu; când voi veni şi mă voi arăta feţei lui Dumnezeu? 
3. Făcutu-mi-s-au lacrimile mele pâine ziua şi noaptea, când mi se zicea mie în toate zilele: "Unde este Dumnezeul tău?" 
4. De acestea mi-am adus aminte cu revărsare de inimă, când treceam cu mulţime mare spre casa lui Dumnezeu, 
5. În glas de bucurie şi de laudă şi în sunet de sărbătoare. 
6. Pentru ce eşti mâhnit, suflete al meu, şi pentru ce mă tulburi? 
7. Nădăjduieşte în Dumnezeu, că-L voi lăuda pe El; mântuirea feţei mele este Dumnezeul meu. 
8. În mine sufletul meu s-a tulburat; pentru aceasta îmi voi aduce aminte de Tine, din pământul Iordanului şi al Ermonului, din muntele cel mic. 
9. Adânc pe adânc cheamă în glasul căderilor apelor Tale. 
10. Toate talazurile şi valurile Tale peste mine au trecut. 
11. Ziua va porunci Domnul milei Sale, iar noaptea cântare Lui de la mine. 
12. Rugăciunea Dumnezeului vieţii mele, spune-voi lui Dumnezeu: "Sprijinitorul meu eşti Tu, pentru ce m-ai uitat?" 
13. Pentru ce umblu mâhnit când mă necăjeşte vrăjmaşul meu? 
14. Când se sfărâmau oasele mele mă ocărau asupritorii mei. 
15. Când îmi ziceau mie în toate zilele: "Unde este Dumnezeul tău?" 
16. Pentru ce eşti mâhnit, suflete al meu, şi pentru ce mă tulburi? 
17. Nădăjduieşte în Dumnezeu, că-L voi lăuda pe El; mântuirea feţei mele este Dumnezeul meu.

PSALMUL 42 
Al fiilor lui Core. La Evrei fără titlu. 
1. Judecă-mă, Dumnezeule, şi apără dreptatea mea de neamul necuvios, de omul nedrept şi viclean, şi izbăveşte-mă. 
2. Că Tu eşti, Dumnezeule, întărirea mea; pentru ce m-ai lepădat? Pentru ce umblu mâhnit când mă necăjeşte vrăjmaşul meu? 
3. Trimite lumina Ta şi adevărul Tău; acestea m-au povăţuit şi m-au condus la muntele cel sfânt al Tău şi la locaşurile Tale. 
4. Şi voi intra la jertfelnicul lui Dumnezeu, la Dumnezeul Cel ce veseleşte tinereţile mele; 
5. Lăuda-Te-voi în alăută, Dumnezeule, Dumnezeul meu. 
6. Pentru ce eşti mâhnit, suflete al meu, şi pentru ce mă tulburi? 
7. Nădăjduieşte în Dumnezeu că-L voi lăuda pe El; mântuirea feţei mele este Dumnezeul meu. 

        
PSALMUL 43 
Al fiilor lui Core. 
1. Dumnezeule, cu urechile noastre am auzit, părinţii noştri ne-au spus nouă 
2. Lucrul pe care l-ai făcut în zilele lor, în zilele cele de demult. 
3. Mâna Ta popoare a nimicit, iar pe părinţi i-ai sădit; bătut-ai popoare, iar pe ei i-ai înmulţit. 
4. Că nu cu sabia lor au moştenit pământul şi braţul lor nu i-a izbăvit pe ei, 
5. Ci dreapta Ta şi braţul Tău şi luminarea feţei Tale, că bine ai voit întru ei. 
6. Tu eşti Însuţi Împăratul meu şi Dumnezeul meu, Cel ce porunceşti mântuirea lui Iacob; 
7. Cu Tine pe vrăjmaşii noştri îi vom lovi şi cu numele Tău vom nimici pe cei ce se scoală asupra noastră. 
8. Pentru că nu în arcul meu voi nădăjdui şi sabia mea nu mă va mântui. 
9. Că ne-ai izbăvit pe noi de cei ce ne necăjesc pe noi şi pe cei ce ne urăsc pe noi i-ai ruşinat. 
10. Cu Dumnezeu ne vom lăuda toată ziua şi numele Tău îl vom lăuda în veac. 
11. Iar acum ne-ai lepădat şi ne-ai ruşinat pe noi şi nu vei ieşi cu oştirile noastre; 
12. Întorsu-ne-ai pe noi înapoi de la duşmanii noştri şi cei ce ne urăsc pe noi ne-au jefuit. 
13. Datu-ne-ai pe noi ca oi de mâncare şi întru neamuri ne-ai risipit; 
14. Vândut-ai pe poporul Tău fără de preţ şi nu l-ai preţuit când l-ai vândut. 
15. Pusu-ne-ai pe noi ocară vecinilor noştri, batjocură şi râs celor dimprejurul nostru; 
16. Pusu-ne-ai pe noi pildă către neamuri, clătinare de cap între popoare. 
17. Toată ziua înfruntarea mea înaintea mea este şi ruşinea obrazului meu m-a acoperit, 
18. De către glasul celui ce ocărăşte şi cleveteşte, de către faţa vrăjmaşului şi prigonitorului. 
19. Acestea toate au venit peste noi şi nu Te-am uitat şi n-am călcat legământul Tău 
20. Şi nu s-a dat înapoi inima noastră; iar paşii noştri nu s-au abătut de la calea Ta, 
21. Că ne-ai smerit pe noi în loc de durere şi ne-a acoperit pe noi umbra morţii. 
22. De am fi uitat numele Dumnezeului nostru şi am fi întins mâinile noastre spre dumnezeu străin, 
23. Oare, Dumnezeu n-ar fi cercetat acestea? Că El ştie ascunzişurile inimii. 
24. Că pentru Tine suntem ucişi toată ziua, socotiţi am fost ca nişte oi de junghiere. 
25. Deşteaptă-Te, pentru ce dormi, Doamne? Scoală-Te şi nu ne lepăda până în sfârşit. 
26. Pentru ce întorci faţa Ta? Uiţi de sărăcia noastră şi de necazul nostru? 
27. Că s-a plecat în ţărână sufletul nostru, lipitu-s-a de pământ pântecele nostru. 
28. Scoală-Te, Doamne, ajută-ne nouă şi ne izbăveşte pe noi, pentru numele Tău. 

PSALMUL 44 
Al fiilor lui Core. 
l. Cuvânt bun răspuns-a inima mea; grăi-voi cântarea mea Împăratului. 
2. Limba mea este trestie de scriitor ce scrie iscusit. 
3. Împodobit eşti cu frumuseţea mai mult decât fiii oamenilor; revărsatu-s-a har pe buzele tale. Pentru aceasta te-a binecuvântat pe tine Dumnezeu, în veac. 
4. Încinge-te cu sabia ta peste coapsa ta, puternice, 
5. Cu frumuseţea ta şi cu strălucirea ta. Încordează-ţi arcul, propăşeşte şi împărăţeşte, 
6. Pentru adevăr, blândeţe şi dreptate, şi te va povăţui minunat dreapta ta. 
7. Săgeţile tale ascuţite sunt puternice în inima duşmanilor împăratului; popoarele sub tine vor cădea. 
8. Scaunul Tău, Dumnezeule, în veacul veacului, toiag de dreptate toiagul împărăţiei Tale. 
9. Iubit-ai dreptatea şi ai urât fărădelegea; pentru aceasta Te-a uns pe Tine, Dumnezeul Tău, cu untdelemnul bucuriei, mai mult decât pe părtaşii Tăi. 
10. Smirna şi aloea îmbălsămează veşmintele Tale; din palate de fildeş cântări de alăută Te veselesc; fiice de împăraţi întru cinstea Ta; 
11. Stătut-a împărăteasa de-a dreapta Ta, îmbrăcată în haină aurită şi prea înfrumuseţată. 
12. Ascultă fiică şi vezi şi pleacă urechea ta şi uită poporul tău şi casa părintelui tău, 
13. Că a poftit Împăratul frumuseţea ta, că El este Domnul tău. 
14. Şi se vor închina Lui fiicele Tirului cu daruri, felei Tale se vor ruga mai-marii poporului. 
15. Toată slava fiicei Împăratului este înăuntru, îmbrăcată cu ţesături de aur şi prea înfrumuseţată. 
16. Aduce-se-vor Împăratului fecioare în urma ei, prietenele ei se vor aduce ţie. 
17. Aduce-se-vor întru veselie şi bucurie 
18. Aduce-se-vor în palatul Împăratului. 
19. În locul părinţilor tăi s-au născut ţie fii; pune-i-vei pe ei căpetenii peste tot pământul. 
20. Pomeni-vor numele tău în tot neamul; 
21. Pentru aceasta popoarele te vor lăuda în veac şi în veacul veacului


PSALMUL 45 
Al fiilor lui Core. 
1. Dumnezeu este scăparea şi puterea noastră, ajutor întru necazurile ce ne împresoară. 
2. Pentru aceasta nu ne vom teme când se va cutremura pământul şi se vor muta munţii în inima mărilor. 
3. Venit-au şi s-au tulburat apele lor, cutremuratu-s-au munţii de tăria lui. 
4. Apele râurilor veselesc cetatea lui Dumnezeu; Cel Preaînalt a sfinţit locaşul Lui. 
5. Dumnezeu este în mijlocul cetăţii, nu se va clătina; o va ajuta Dumnezeu dis-de-dimineaţă. 
6. Tulburatu-s-au neamurile, plecatu-s-au împărăţiile; dat-a Cel Preaînalt glasul Lui, cutremuratu-s-a pământul. 
7. Domnul puterilor cu noi, sprijinitorul nostru, Dumnezeul lui Iacob. 
8. Veniţi şi vedeţi lucrurile lui Dumnezeu, minunile pe care le-a pus Domnul pe pământ. 
9. Pune-va capăt războaielor până la marginile pământului, arcul va sfărâma şi va frânge arma, iar pavezele în foc le va arde. 
10. Opriţi-vă şi cunoaşteţi că Eu sunt Dumnezeu, înălţa-Mă-voi pe pământ. 
11. Domnul puterilor cu noi, sprijinitorul nostru, Dumnezeul lui Iacob. 


PSALMUL 46 
Al fiilor lui Core. 
1. Toate popoarele bateţi din palme, strigaţi lui Dumnezeu cu glas de bucurie. 
2. Că Domnul este Preaînalt, înfricoşător, Împărat mare peste tot pământul. 
3. Supusu-ne-a nouă popoare şi neamuri sub picioarele noastre; 
4. Alesu-ne-a nouă moştenirea Sa, frumuseţea lui Iacob, pe care a iubit-o. 
5. Suitu-S-a Dumnezeu întru strigare, Domnul în glas de trâmbiţă. 
6. Cântaţi Dumnezeului nostru, cântaţi; cântaţi Împăratului nostru, cântaţi. 
7. Că Împărat a tot pământul este Dumnezeu; cântaţi cu înţelegere. 
8. Împărăţit-a Dumnezeu peste neamuri, Dumnezeu şade pe tronul cel sfânt al Său. 
9. Mai-marii popoarelor s-au adunat cu poporul Dumnezeului lui Avraam, că ai lui Dumnezeu sunt puternicii pământului; El S-a înălţat foarte

        

PSALMUL 47 
Al fiilor lui Core. 
1. Mare este Domnul şi lăudat foarte în cetatea Dumnezeului nostru, în muntele cel sfânt al Lui; 
2. Bine întemeiată spre bucuria întregului pământ. Muntele Sionului, coastele de miazănoapte, cetatea Împăratului Celui mare. 
3. Dumnezeu în palatele ei se cunoaşte, când o apără pe ea. 
4. Că iată împăraţii s-au adunat, strânsu-s-au împreună. 
5. Aceştia văzând-o aşa, s-au minunat, s-au tulburat, s-au cutremurat; 
6. Cutremur i-a cuprins pe ei acolo; dureri ca ale celei ce naşte. Cu vânt puternic va sfărâma corăbiile Tarsisului. 
7. Precum am auzit, aşa am şi văzut, în cetatea Domnului puterilor, în cetatea Dumnezeului nostru. 
8. Dumnezeu a întemeiat-o pe ea în veac. Primit-am, Dumnezeule, mila Ta, în mijlocul locaşului Tău. 
9. După numele Tău, Dumnezeule, aşa şi lauda Ta peste marginile pământului; dreapta Ta este plină de dreptate. 
10. Să se veselească Muntele Sionului, să se bucure fiicele lui Iuda pentru judecăţile Tale, Doamne. 
11. Înconjuraţi Sionul şi-l cuprindeţi pe el, povestiţi despre turnurile lui. 
12. Puneţi-vă inimile voastre întru puterea lui şi străbateţi palatele lui, ca să povestiţi neamului ce vine, 
13. Că Acesta este Dumnezeu, Dumnezeul nostru în veac şi în veacul veacului; El ne va paşte pe noi în veci. 

        
PSALMUL 48 
Al fiilor lui Core. 
1. Auziţi acestea toate neamurile, ascultaţi toţi cei ce locuiţi în lume: 
2. Pământenii şi fiii oamenilor, împreună bogatul şi săracul. 
3. Gura mea va grăi înţelepciune şi cugetul inimii mele pricepere. 
4. Pleca-voi spre pildă urechea mea, tâlcui-voi în sunet de psaltire gândul meu. 
5. Pentru ce să mă tem în ziua cea rea, când mă va înconjura fărădelegea vrăjmaşilor mei? 
6. Ei se încred în puterea lor şi cu mulţimea bogăţiei lor se laudă. 
7. Nimeni însă nu poate să scape de la moarte, nici să plătească lui Dumnezeu preţ de răscumpărare, 
8. Că răscumpărarea sufletului e prea scumpă şi niciodată nu se va putea face, 
9. Ca să rămână cineva pe totdeauna viu şi să nu vadă niciodată moartea. 
10. Fiecare vede că înţelepţii mor, cum mor şi cei neînţelepţi şi nebunii, şi lasă altora bogăţia lor. 
11. Mormântul lor va fi casa lor în veac, locaşurile lor din neam în neam, deşi numit-au cu numele lor pământurile lor. 
12. Şi omul, în cinste fiind, n-a priceput; alăturatu-s-a dobitoacelor celor fără de minte şi s-a asemănat lor. 
13. Această cale le este sminteală lor şi celor ce vor găsi de bune spusele lor. 
14. Ca nişte oi în iad sunt puşi, moartea îi va paşte pe ei. 
15. Şi-i vor stăpâni pe ei cei drepţi şi ajutorul ce-l nădăjduiau din slava lor, se va învechi în iad. 
16. Dar Dumnezeu va izbăvi sufletul meu din mâna iadului, când mă va apuca. 
17. Să nu te temi când se îmbogăţeşte omul şi când se înmulţeşte slava casei lui. 
18. Că la moarte el nu va lua nimic, nici nu se va coborî cu el slava lui. 
19. Chiar dacă sufletul lui se va binecuvânta în viaţa lui şi te va lăuda când îi vei face bine, 
20. Totuşi intra-va până la neamul părinţilor lui şi în veac nu va vedea lumină. 
21. Omul în cinste fiind n-a priceput; alăturatu-s-a dobitoacelor celor fără de minte şi s-a asemănat lor. 

       
PSALMUL 49 
Al lui Asaf. 
1. Dumnezeul dumnezeilor, Domnul a grăit şi a chemat pământul, 
2. De la răsăritul soarelui până la apus. Din Sion este strălucirea frumuseţii Lui. 
3. Dumnezeu strălucit va veni, Dumnezeul nostru, şi nu va tăcea. 
4. Foc înaintea Lui va arde şi împrejurul Lui vifor mare. 
5. Chema-va cerul de sus şi pământul, ca să judece pe poporul Său. 
6. Adunaţi-I Lui pe cuvioşii Lui, pe cei ce au făcut legământ cu El pentru jertfe. 
7. Şi vor vesti cerurile dreptatea Lui, că Dumnezeu judecător este. 
8. "Ascultă, poporul Meu şi-ţi voi grăi ţie, Israele!... Şi voi mărturisi ţie: Dumnezeu, Dumnezeul tău sunt Eu. 
9. Nu pentru jertfele tale te voi mustra, iar arderile de tot ale tale înaintea Mea sunt pururea. 
10. Nu voi primi din casa ta viţei, nici din turmele tale ţapi, 
11. Că ale Mele sunt toate fiarele câmpului, dobitoacele din munţi şi boii. 
12. Cunoscut-am toate păsările cerului şi frumuseţea ţarinii cu Mine este. 
13. De voi flămânzi, nu-ţi voi spune ţie, că a Mea este lumea şi plinirea ei. 
14. Oare, voi mânca carne de taur, sau sânge de ţapi voi bea? 
15. Jertfeşte lui Dumnezeu jertfă de laudă şi împlineşte Celui Preaînalt făgăduinţele tale. 
16. Şi Mă cheamă pe Mine în ziua necazului şi te voi izbăvi şi Mă vei preaslăvi". 
17. Iar păcătosului i-a zis Dumnezeu: "Pentru ce tu istoriseşti dreptăţile Mele şi iei legământul Meu în gura ta? 
18. Tu ai urât învăţătura şi ai lepădat cuvintele Mele înapoia ta. 
19. De vedeai furul, alergai cu el şi cu cel desfrânat partea ta puneai. 
20. Gura ta a înmulţit răutate şi limba ta a împletit vicleşug. 
21. Şezând împotriva fratelui tău cleveteai şi împotriva fiului maicii tale ai pus sminteală. 
22. Acestea ai făcut şi am tăcut, ai cugetat fărădelegea, că voi fi asemenea ţie; mustra-te-voi şi voi pune înaintea fetei tale păcatele tale. 
23. Înţelegeţi dar acestea cei ce uitaţi pe Dumnezeu, ca nu cumva să vă răpească şi să nu fie cel ce izbăveşte. 
24. Jertfa de laudă Mă va slăvi şi acolo este calea în care voi arăta lui mântuirea Mea". 

        

PSALMUL 50 
Al lui David. 
l. Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta 
2. Şi după mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea. 
3. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăţeşte. 
4. Că fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea mea este pururea. 
5. Ţie unuia am greşit şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi biruitor când vei judeca Tu. 
6. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea. 
7. Că iată adevărul ai iubit; cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale, mi-ai arătat mie. 
8. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi; spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi. 
9. Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. 
10. Întoarce faţa Ta de la păcatele mele şi toate fărădelegile mele şterge-le. 
11. Inimă curată zideşte intru mine, Dumnezeule şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele. 
12. Nu mă lepăda de la faţa Ta şi Duhul Tău cel sfânt nu-l lua de la mine. 
13. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale şi cu duh stăpânitor mă întăreşte. 
14. Învăţa-voi pe cei fără de lege căile Tale şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce. 
15. Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. 
16. Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta. 
17. Că de ai fi voit jertfă, ţi-aş fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. 
18. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi. 
19. Fă bine, Doamne, întru bună voirea Ta, Sionului, şi să se zidească zidurile Ierusalimului. 
20. Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viţei.

DOAMNE MLTUMESC!!!!!

Doamne multumesc
pentru ca ai coborat in sufletul meu si m-i l-ai luminat ca sa pot simti din nou..ce inseamna ca soarele sa rasara de dimineata...
ca vantul sa zburde in parul meu..
ca zambetul oameniilor din nou sa il vad..si sa simt din nou frumusetea vietii..
multumesc doamne ca nu m-ai uitat ca mai facut sa ma bucur ca exist i ca sant sanatoasa...
ca am ce manca si unde dormi..
doamne nu mai sant corupta de material asa mult ca inainte...
si multumesc doamne ca exist...
miros floarea si simt mirosul ei si frumusetea ei...
cerul frumos albastru nu mai avea culoare ieri..si azi..e mai frumos ca niciodata...
valul marii il aud din nou...si pe cararea ta doamne vreau numai sa merg..
nu ma lasa sa merg pe drumul desertului..sec..rece...si monstruos..
du-ma doamne pe cararea ta cea frumoasa...unde floriile miros cu nicaieri nu exista...si une pasarile canta slava ta....
unde pomii infloresc de o frumusete rar intalnita...si ingerii canta slava de iubire..
du-ma doamne pe drumul iubiri ..este cel mai frumos...
slavit sa fii doamne si slava ta in vecii in casa mea..
fericirea ta mi-ai inradacinat-o si mie ...si lacrima mea tu o sterge...
doamne cum pot calatori aici..e drumul greu si capatul e destul de scurt...
pentru ce mi-am vandut sufletu?..
pentru un galbem...
si ce am castigat..
nimic...
ba ma durut rau de tot..
doamne nu ma lasa ...da-mi putere sa fiu eu..asa cum doresc eu..cu sufletul si nu cu logica..
si iubeste-ma doamne ..mereu...

PSALMII 21-30

        

PSALMUL 21 
Al lui David. 
1. Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, ia aminte la mine, pentru ce m-ai părăsit? Departe sunt de mântuirea mea cuvintele greşelilor mele. 
2. Dumnezeul meu, striga-voi ziua şi nu vei auzi, şi noaptea şi nu Te vei gândi la mine. 
3. Iar Tu întru cele sfinte locuieşti, lauda lui Israel. 
4. În Tine au nădăjduit părinţii noştri, nădăjduit-au în Tine şi i-ai izbăvit pe ei. 
5. Către Tine au strigat şi s-au mântuit, în Tine au nădăjduit şi nu s-au ruşinat. 
6. Iar eu sunt vierme şi nu om, ocara oamenilor şi defăimarea poporului. 
7. Toţi cei ce m-au văzut m-au batjocorit, grăit-au cu buzele, clătinat-au capul zicând: 
8. "Nădăjduit-a spre Domnul, izbăvească-l pe el, mântuiască-l pe el, că-l voieşte pe el". 
9. Că Tu eşti Cel ce m-ai scos din pântece, nădejdea mea, de la sânul maicii mele. 
10. Spre Tine m-am aruncat de la naştere, din pântecele maicii mele Dumnezeul meu eşti Tu. 
11. Nu Te depărta de la mine, că necazul este aproape, şi nu este cine să-mi ajute. 
12. Înconjuratu-m-au viţei mulţi, tauri graşi m-au împresurat. 
13. Deschis-au asupra mea gura lor, ca un leu ce răpeşte şi răcneşte. 
14. Ca apa m-am vărsat şi s-au risipit toate oasele mele. 
15. Făcutu-s-a inima mea ca ceara ce se topeşte în mijlocul pântecelui meu. 
16. Uscatu-s-a ca un vas de lut tăria mea, şi limba mea s-a lipit de cerul gurii mele şi în ţărâna morţii m-ai coborât. 
17. Că m-au înconjurat câini mulţi, adunarea celor vicleni m-a împresurat. 
18. Străpuns-au mâinile mele şi picioarele mele. 
19. Numărat-au toate oasele mele, iar ei priveau şi se uitau la mine. 
20. Împărţit-au hainele mele loruşi şi pentru cămaşa mea au aruncat sorţi. 
21. Iar Tu, Doamne, nu depărta ajutorul Tău de la mine, spre sprijinul meu ia aminte. 
22. Izbăveşte de sabie sufletul meu şi din gheara câinelui viaţa mea. 
23. Izbăveşte-mă din gura leului şi din coarnele taurilor smerenia mea. 
24. Spune-voi numele Tău fraţilor mei; în mijlocul adunării Te voi lăuda, zicând: 
25. Cei ce vă temeţi de Domnul, lăudaţi-L pe El, toată seminţia lui Iacob slăviţi-L pe El! 
26. Să se teamă de Dânsul toată seminţia lui Israel. 
27. Că n-a defăimat, nici n-a lepădat ruga săracului, 
28. Nici n-a întors fala Lui de la mine şi când am strigat către Dânsul, m-a auzit. 
29. De la Tine este lauda mea în adunare mare, rugăciunile mele le voi face înaintea celor ce se tem de El. 
30. Mânca-vor săracii şi se vor sătura şi vor lăuda pe Domnul, iar cei ce-L caută pe Dânsul vii vor fi inimile lor în veacul veacului. 
31. Îşi vor aduce aminte şi se vor întoarce la Domnul toate marginile pământului. 
32. Şi se vor închina înaintea Lui toate seminţiile neamurilor. 
33. Că a Domnului este împărăţia şi El stăpâneşte peste neamuri. 
34. Mâncat-au şi s-au închinat toţi graşii pământului, înaintea Lui vor cădea toţi cei ce se coboară în pământ. 
35. Şi sufletul meu în El viază, şi seminţia mea va sluji Lui. 
36. Se va vesti Domnului neamul ce va să vină. Şi vor vesti dreptatea Lui poporului ce se va naşte şi ce a făcut Domnul.

PSALMUL 22 
Al lui David. 
1. Domnul mă paşte şi nimic nu-mi va lipsi. 
2. La loc de păşune, acolo m-a sălăşluit; la apa odihnei m-a hrănit. 
3. Sufletul meu l-a întors, povăţuitu-m-a pe căile dreptăţii, pentru numele Lui. 
4. Că de voi şi umbla în mijlocul morţii, nu mă voi teme de rele; că Tu cu mine eşti. 
5. Toiagul Tău şi varga Ta, acestea m-au mângâiat. 
6. Gătit-ai masă înaintea mea, împotriva celor ce mă necăjesc; uns-ai cu untdelemn capul meu şi paharul Tău este adăpându-mă ca un puternic. 
7. Şi mila Ta mă va urma în toate zilele vieţii mele, ca să locuiesc în casa Domnului, întru lungime de zile.
PSALMUL 23 
Al lui David. 
1. Al Domnului este pământul şi plinirea lui; lumea şi toţi cei ce locuiesc în ea. 
2. Acesta pe mări l-a întemeiat pe el şi pe râuri l-a aşezat pe el. 
3. Cine se va sui în muntele Domnului Şi cine va sta în locul cel sfânt al Lui? 
4. Cel nevinovat cu mâinile şi curat cu inima, care n-a luat în deşert sufletul său şi nu s-a jurat cu vicleşug aproapelui său. 
S. Acesta va lua binecuvântare de la Domnul şi milostenie de la Dumnezeu, Mântuitorul său. 
6. Acesta este neamul celor ce-L caută pe Domnul, al celor ce caută faţa Dumnezeului lui Iacob. 
7. Ridicaţi, căpetenii, porţile voastre şi vă ridicaţi porţile cele veşnice şi va intra Împăratul slavei. 
8. Cine este acesta Împăratul slavei? Domnul Cel tare şi puternic, Domnul Cel tare în război. 
9. Ridicaţi, căpetenii, porţile voastre şi vă ridicaţi porţile cele veşnice şi va intra Împăratul slavei. 
10. Cine este acesta Împăratul slavei? Domnul puterilor, Acesta este Împăratul slavei.


PSALMUL 24 
Al lui David. 
1. Către Tine, Doamne, am ridicat sufletul meu, Dumnezeul meu. 
2. Spre Tine am nădăjduit, să nu fiu ruşinat în veac, nici să râdă de mine vrăjmaşii mei. 
3. Pentru că toţi cei ce Te aşteaptă pe Tine nu se vor ruşina; să se ruşineze toţi cei ce fac fărădelegi în deşert. 
4. Căile Tale, Doamne, arată-mi, şi cărările Tale mă învaţă. 
5. Îndreptează-mă spre adevărul Tău şi mă învaţă, că Tu eşti Dumnezeu, Mântuitorul meu, şi pe Tine Te-am aşteptat toată ziua. 
6. Adu-ţi aminte de îndurările şi milele Tale, Doamne, că din veac sunt. 
7. Păcatele tinereţilor mele şi ale neştiinţei mele nu le pomeni. 
8. După mila Ta pomeneşte-mă Tu, pentru bunătatea Ta, Doamne. 
9. Bun şi drept este Domnul, pentru aceasta lege va pune celor ce greşesc în cale. 
10. Îndrepta-va pe cei blânzi la judecată, învăţa-va pe cei blânzi căile Sale. 
11. Toate căile Domnului sunt milă şi adevăr pentru cei ce caută aşezământul Lui şi mărturiile Lui. 
12. Pentru numele Tău, Doamne, curăţeşte păcatul meu că mult este. 
13. Cine este omul cel ce se teme de Domnul? Lege va pune lui în calea pe care a ales-o. 
14. Sufletul lui întru bunătăţi se va sălăşlui şi seminţia lui va moşteni pământul. 
15. Domnul este întărirea celor ce se tem de El, aşezământul Lui îl va arăta lor. 
16. Ochii mei sunt pururea spre Domnul că El va scoate din laţ picioarele mele. 
17. Caută spre mine şi mă miluieşte, că părăsit şi sărac sunt eu. 
18. Necazurile inimii mele s-au înmulţit; din nevoile mele scoate-mă. 
19. Vezi smerenia mea şi osteneala mea şi-mi iartă toate păcatele mele. 
20. Vezi pe vrăjmaşii mei că s-au înmulţit şi cu ură nedreaptă m-au urât. 
21. Păzeşte sufletul meu şi mă izbăveşte, ca să nu mă ruşinez că am nădăjduit în Tine. 
22. Cei fără răutate şi cei drepţi s-au lipit de mine, că Te-am aşteptat, Doamne. 
23. Izbăveşte, Dumnezeule, pe Israel din toate necazurile lui.


PSALMUL 25 
Al lui David. 
1. Judecă-mă, Doamne, că eu întru nerăutate am umblat şi în Domnul nădăjduind, nu voi slăbi. 
2. Cercetează-mă, Doamne, şi mă cearcă; aprinde rărunchii şi inima mea. 
3. Că mila Ta este înaintea ochilor mei şi bine mi-a plăcut adevărul Tău. 
4. Nu am şezut în adunarea deşertăciunii şi cu călcătorii de lege nu voi intra. 
5. Urât-am adunarea celor ce viclenesc şi cu cei necredincioşi nu voi şedea. 
6. Spăla-voi întru cele nevinovate mâinile mele şi voi înconjura jertfelnicul Tău, Doamne, 
7. Ca să aud glasul laudei Tale şi să spun toate minunile Tale. 
8. Doamne, iubit-am bunăcuviinţa casei Tale şi locul locaşului slavei Tale. 
9. Să nu pierzi cu cei necredincioşi sufletul meu şi cu vărsătorii de sânge viaţa mea, 
10. Întru ale căror mâini sunt fărădelegi şi dreapta cărora e plină de daruri. 
11. Iar eu întru nerăutatea mea am umblat; izbăveşte-mă, Doamne, şi mă miluieşte, 
12. Căci piciorul meu a stat întru dreptate; întru adunări Te voi binecuvânta, Doamne.

PSALMUL 26 
Al lui David. 
1. Domnul este luminarea mea şi mântuirea mea; de cine mă voi teme? 
2. Domnul este apărătorul vieţii mele; de cine mă voi înfricoşa? 
3. Când se vor apropia de mine cei ce îmi fac rău, ca să mănânce trupul meu; 
4. Cei ce mă necăjesc şi vrăjmaşii mei, aceia au slăbit şi au căzut. 
S. De s-ar rândui împotriva mea oştire, nu se va înfricoşa inima mea; 
6. De s-ar ridica împotriva mea război, eu în El nădăjduiesc. 
7. Una am cerut de la Domnul, pe aceasta o voi căuta: să locuiesc în casa Domnului în toate zilele vieţii mele, 
8. Ca să văd frumuseţea Domnului şi să cercetez locaşul Lui. 
9. Că Domnul m-a ascuns în cortul Lui în ziua necazurilor mele; m-a acoperit în locul cel ascuns al cortului Lui; 
10. Pe piatră m-a înălţat. Şi acum iată, a înălţat capul meu peste vrăjmaşii mei. 
11. Înconjurat-am şi am jertfit în cortul Lui jertfă de laudă. Îl voi lăuda şi voi cânta Domnului. 
12. Auzi, Doamne, glasul meu cu care am strigat; miluieşte-mă şi mă ascultă. 
13. Ţie a zis inima mea: Pe Domnul voi căuta. Te-a căutat faţa mea; faţa Ta, Doamne, voi căuta. 
14. Să nu-ţi întorci faţa Ta de la mine şi să nu Te abaţi întru mânie de la robul Tău; 
15. Ajutorul meu fii, să nu mă lepezi pe mine şi să nu mă laşi, Dumnezeule, Mântuitorul meu. 
16. Că tatăl meu şi mama mea m-au părăsit, dar Domnul m-a luat. 
17. Lege pune-mi mie, Doamne, în calea Ta şi mă îndreptează pe cărarea dreaptă, din pricina vrăjmaşilor mei. 
18. Nu mă da pe mine pe mâna celor ce mă necăjesc, că s-au ridicat împotriva mea martori nedrepţi şi nedreptatea a minţit sieşi. 
19. Cred că voi vedea bunătăţile Domnului, în pământul celor vii. 
20. Aşteaptă pe Domnul, îmbărbătează-te şi să se întărească inima ta şi aşteaptă pe Domnul.


PSALMUL 27 
Al lui David. 
1. Către Tine, Doamne, am strigat, Dumnezeul meu, ia aminte! Că de nu mă vei auzi, mă voi asemăna cu cei care se coboară în groapă. 
2. Ascultă glasul rugăciunii mele când mă rog către Tine, când ridic mâinile mele către locaşul Tău cel sfânt. 
3. Să nu tragi cu cei păcătoşi sufletul meu, şi cu cei ce lucrează nedreptate să nu mă pierzi, 
4. Cu cei ce grăiesc pace către aproapele lor, dar cele rele sunt în inimile lor. 
5. Dă-le lor după faptele lor şi după vicleşugul gândurilor lor. 
6. După lucrul mâinilor lor, dă-le lor; răsplăteşte-i după faptele lor, 
7. Că n-au înţeles lucrurile Domnului şi faptele mâinilor Lui; îi vei dărâma şi nu-i vei zidi. 
8. Binecuvântat este Domnul că a auzit glasul rugăciunii mele. 
9. Domnul este ajutorul şi apărătorul meu, în El a nădăjduit inima mea şi mi-a ajutat. 
10. Şi a înflorit trupul meu şi de bunăvoia mea Îl voi lăuda pe El. 
11. Domnul este întărirea poporului Său şi apărător mântuirilor unsului Său. 
12. Mântuieşte poporul Tău şi binecuvintează moştenirea Ta; paşte-i pe ei şi-i ridică până în veac.


PSALMUL 28 
Al lui David. 
l. Aduceţi Domnului, fii ai lui Dumnezeu, aduceţi Domnului mieii oilor, aduceţi Domnului slavă şi cinste; 
2. Aduceţi Domnului slavă numelui Său; închinaţi-vă Domnului în curtea cea sfântă a Lui. 
3. Glasul Domnului peste ape; Dumnezeul slavei a tunat; Domnul peste ape multe. 
4. Glasul Domnului întru tărie, glasul Domnului întru mare cuviinţă; 
5. Glasul Domnului cel ce sfărâmă cedrii şi va zdrobi Domnul cedrii Libanului; 
6. El face să sară Libanul ca un viţel; iar Ermonul ca un pui de gazelă. 
7. Glasul Domnului, cel ce varsă para focului. 
8. Glasul Domnului, cel ce cutremură pustiul şi va cutremura Domnul pustiul Cadeşului. 
9. Glasul Domnului dezleagă pântecele cerboaicelor, glasul Domnului despoaie cedrii şi în locaşul Lui, fiecare va spune: Slavă! 
10. Domnul va împărăţi peste potop şi va şedea Domnul Împărat în veac. 
11. Domnul tărie poporului Său va da, Domnul va binecuvânta pe poporul Său cu pace.
        
PSALMUL 29 
Al lui David. 
1. Te voi înălţa, Doamne, că m-ai ridicat şi n-ai veselit pe vrăjmaşii mei împotriva mea. 
2. Doamne, Dumnezeul meu, strigat-am către Tine şi m-ai vindecat. 
3. Doamne, scos-ai din iad sufletul meu, mântuitu-m-ai de cei ce se coboară în groapă. 
4. Cântaţi Domnului cei cuvioşi ai Lui şi lăudaţi pomenirea sfinţeniei Lui. 
5. Că iuţime este întru mânia Lui şi viaţă întru voia Lui; seara se va sălăşlui plângerea, iar dimineaţa bucuria. 
6. Iar eu am zis întru îndestularea mea: "Nu mă voi clătina în veac!" 
7. Doamne, întru voia Ta, dat-ai frumuseţii mele putere; dar când ţi-ai întors faţa Ta, eu m-am tulburat. 
8. Către Tine, Doamne, voi striga şi către Dumnezeul meu mă voi ruga. 
9. Ce folos ai de sângele meu de mă cobor în stricăciune? Oare, Te va lăuda pe Tine ţărâna, sau va vesti adevărul Tău? 
10. Auzit-a Domnul şi m-a miluit; Domnul a fost ajutorul meu! 
11. Schimbat-ai plângerea mea întru bucurie, rupt-ai sacul meu şi m-ai încins cu veselie. 
12. Ca slava mea să-ţi cânte ţie şi să nu mă mâhnesc; Doamne, Dumnezeul meu, în veac Te voi lăuda!

      
PSALMUL 30 
Al lui David. 
1. Spre Tine, Doamne, am nădăjduit, să nu fiu ruşinat în veac. Întru îndreptarea Ta izbăveşte-mă şi mă scoate. 
2. Pleacă spre mine urechea Ta, grăbeşte de mă scoate. Fii mie Dumnezeu apărător şi casă de scăpare ca să mă mântuieşti. 
3. Că puterea mea şi scăparea mea eşti Tu şi pentru numele Tău mă vei povăţui şi mă vei hrăni. 
4. Scoate-mă-vei din cursa aceasta pe care mi-au ascuns-o mie, că Tu eşti apărătorul meu. 
5. În mâinile Tale îmi voi da duhul meu; izbăvitu-m-ai, Doamne, Dumnezeul adevărului. 
6. Urât-ai pe cei ce păzesc deşertăciuni în zadar, iar eu spre Domnul am nădăjduit. 
7. Bucura-mă-voi şi mă voi veseli de mila Ta, că ai căutat spre smerenia mea, mântuit-ai din nevoi sufletul meu 
8. Şi nu m-ai lăsat în mâinile vrăjmaşului; pus-ai în loc desfătat picioarele mele. 
9. Miluieşte-mă, Doamne, că mă necăjesc; tulburatu-s-a de mânie ochiul meu, sufletul meu şi inima mea. 
10. Că s-a stins întru durere viaţa mea şi anii mei în suspinuri; slăbit-a întru sărăcie tăria mea şi oasele mele s-au tulburat. 
11. La toţi vrăjmaşii mei m-am făcut de ocară şi vecinilor mei foarte, şi frică cunoscuţilor mei. Cei ce mă vedeau afară fugeau de mine. 
12. Uitat am fost ca un mort din inima lor, ajuns-am ca un vas stricat. 
13. Că am auzit ocara multora din cei ce locuiesc împrejur, când se adunau ei împreună împotriva mea; ca să ia sufletul meu s-au sfătuit. 
14. Iar eu către Tine am nădăjduit, Doamne, zis-am: "Tu eşti Dumnezeul meu!" 
15. În mâinile Tale, soarta mea, izbăveşte-mă din mâna vrăjmaşilor mei şi de cei ce mă prigonesc. 
16. Arată faţa Ta peste robul Tău, mântuieşte-mă cu mila Ta! 
17. Doamne, să nu fiu ruşinat, că Te-am chemat pe Tine; să se ruşineze necredincioşii şi să se coboare în iad. 
18. Mute să fie buzele cele viclene, care grăiesc împotriva dreptului fărădelege, cu mândrie şi cu defăimare. 
19. Cât este de mare mulţimea bunătăţii Tale, Doamne, pe care ai gătit-o celor ce se tem de Tine, pe care ai făcut-o celor ce nădăjduiesc în Tine, înaintea fiilor oamenilor! 
20. Ascunde-i-vei pe dânşii cu acoperământul feţei Tale de tulburarea oamenilor. 
21. Acoperi-i-vei pe ei în cortul Tău de împotrivirea limbilor. 
22. Binecuvântat este Domnul, că minunată a fost mila Sa, în cetate întărită. 
23. Iar eu am zis întru uimirea mea: Lepădat sunt de la faţa ochilor Tăi. 
24. Pentru aceasta ai auzit glasul rugăciunii mele când am strigat către Tine. 
25. Iubiţi pe Domnul toţi cuvioşii Lui că adevărul caută Domnul şi răsplăteşte celor ce se mândresc, cu prisosinţă. 
26. Îmbărbătaţi-vă şi să se întărească inima voastră, toii cei ce nădăjduiţi în Domnul. 

PSALMII 11-20

        

PSALMUL 11 
Al lui David. 
l. Mântuieşte-mă, Doamne, că a lipsit cel cuvios, că s-a împuţinat adevărul de la fiii oamenilor. 
2. Deşertăciuni a grăit fiecare către aproapele său, buze viclene în inimă şi în inimă rele au grăit. 
3. Pierde-va Domnul toate buzele cele viclene şi limba cea plină de mândrie. 
4. Pe cei ce au zis: "Cu limba noastră ne vom mări, căci buzele noastre la noi sunt; cine ne este Domn?" 
5. Pentru necazul săracilor şi suspinul nenorociţilor, acum Mă voi scula, zice Domnul; le voi aduce lor mântuirea şi le voi vorbi pe faţă. 
6. Cuvintele Domnului, cuvinte curate, argint lămurit în foc, curăţat de pământ, curăţat de şapte ori. 
7. Tu, Doamne, ne vei păzi şi ne vei feri de neamul acesta în veac. 
8. Căci, atunci când se ridică sus oamenii de nimic, nelegiuiţii mişună pretutinde

     
PSALMUL 12 
Al lui David. 
l. Până când, Doamne, mă vei uita până în sfârşit? Până când vei întoarce fata Ta de la mine? 
2. Până când voi grămădi gânduri în sufletul meu, durere în inima mea ziua şi noaptea? 
3. Până când se va înălţa vrăjmaşul meu împotriva mea? 
4. Caută, auzi-mă, Doamne, Dumnezeul meu, luminează ochii mei, ca nu cumva să adorm întru moarte, 
5. Ca nu cumva să zică vrăjmaşul meu: "Întăritu-m-am asupra lui". Cei ce mă necăjesc se vor bucura de mă voi clătina. 
6. Iar eu spre mila Ta am nădăjduit; bucura-se-va inima mea de mântuirea Ta; cânta-voi Domnului, Celui ce mi-a făcut bine şi voi cânta numele Domnului Celui Preaînalt.

        

PSALMUL 13 
Al lui David. 
1. Zis-a cel nebun în inima sa: "Nu este Dumnezeu!" Stricatu-s-au oamenii şi urâţi s-au făcut întru îndeletnicirile lor. Nu este cel ce face bunătate, nu este până la unul. 
2. Domnul din cer a privit peste fiii oamenilor, să vadă de este cel ce înţelege, sau cel ce caută pe Dumnezeu. 
3. Toţi s-au abătut, împreună netrebnici s-au făcut; nu este cel ce face bunătate, nu este până la unul. 
4. Oare, nu se vor înţelepţi toţi cei ce lucrează fărădelegea? Cei ce mănâncă pe poporul Meu ca pâinea, pe Domnul nu L-au chemat. 
5. Acolo s-au temut de frică, unde nu era frică, că Dumnezeu este cu neamul drepţilor. 
6. Săracul nădăjduieşte în Domnul şi voi aţi râs de nădejdea lui, zicând: Cine va da din Sion mântuire lui Israel? 
7. Dar când va întoarce Domnul pe cei robiţi ai poporului Său, bucura-se-va Iacob şi se va veseli Israel.

      
PSALMUL 14 
Al lui David. 
1. Doamne, cine va locui în locaşul Tău şi cine se va sălăşlui în muntele cel sfânt al Tău? 
2. Cel ce umblă fără prihană şi face dreptate, cel ce are adevărul în inima sa, 
3. Cel ce n-a viclenit cu limba, nici n-a făcut rău împotriva vecinului său şi ocară n-a rostit împotriva aproapelui său. 
4. Defăimat să fie înaintea Lui "el ce vicleneşte, iar pe cei ce se tem de Domnul îi slăveşte; cel ce se jură aproapelui său şi nu se leapădă, 
5. Argintul său nu l-a dat cu camătă şi daruri împotriva celor nevinovaţi n-a luat. Cel ce face acestea nu se va clătina în veac.

        

PSALMUL 15 
Al lui David. 
l. Păzeşte-mă, Doamne, că spre Tine am nădăjduit. 
2. Zis-am Domnului: "Domnul meu eşti Tu, că bunătăţile mele nu-ţi trebuie". 
3. Prin sfinţii care sunt pe pământul Lui minunată a făcut Domnul toată voia întru ei. 
4. Înmulţitu-s-au slăbiciunile celor ce aleargă după alţi dumnezei. Nu voi lua parte la adunările lor cu jertfe de sânge, nici nu voi pomeni numele lor pe buzele mele. 
5. Domnul este partea moştenirii mele şi a paharului meu. Tu eşti Cel care îmi aşezi mie iarăşi moştenirea mea. 
6. Sorţii mi-au căzut între cei puternici, că moştenirea mea este puternică. 
7. Binecuvânta-voi pe Domnul, Cel ce m-a înţelepţit; la aceasta şi noaptea mă îndeamnă inima mea. 
8. Văzut-am mai înainte pe Domnul înaintea mea pururea, că de-a dreapta mea este ca să nu mă clatin. 
9. Pentru aceasta s-a veselit inima mea şi s-a bucurat limba mea, dar încă şi trupul meu va sălăşlui întru nădejde. 
10. Că nu vei lăsa sufletul meu în iad, nici nu vei da pe cel cuvios al Tău să vadă stricăciunea. 
11. Cunoscute mi-ai făcut căile vieţii; umplea-mă-vei de veselie cu faţa Ta, şi la dreapta Ta de frumuseţi veşnice mă vei sătura.
  
PSALMUL 16 
O rugăciune a lui David. 
1. Auzi, Doamne, dreptatea mea, ia aminte cererea mea, ascultă rugăciunea mea, din buze fără de viclenie. 
2. De la faţa Ta judecata mea să iasă, ochii mei să vadă cele drepte. 
3. Cercetat-ai inima mea, noaptea ai cercetat-o; cu foc m-ai lămurit, dar nu s-a aflat întru mine nedreptate. 
4. Ca să nu grăiască gura mea lucruri omeneşti, pentru cuvintele buzelor Tale eu am păzit căi aspre. 
S. Îndreaptă picioarele mele în cărările Tale, ca să nu şovăie paşii mei. 
6. Eu am strigat, că m-ai auzit Dumnezeule; pleacă urechea Ta către mine şi auzi cuvintele mele. 
7. Minunate fă milele Tale, Cel ce mântuieşti pe cei ce nădăjduiesc în Tine de cei ce stau împotriva dreptei Tale. 
8. Păzeşte-mă, Doamne, ca pe lumina ochilor; cu acoperământul aripilor Tale acoperă-mă 
9. De faţa necredincioşilor care mă necăjesc pe mine. Vrăjmaşii mei sufletul meu l-au cuprins; 
10. Cu grăsime inima lor şi-au încuiat, gura lor a grăit mândrie. 
11. Izgonindu-mă acum m-au înconjurat, ochii lor şi-au aţintit ca să mă plece la pământ. 
12. Apucatu-m-au ca un leu gata de pradă, ca un pui de leu ce locuieşte în ascunzişuri. 
13. Scoală-Te, Doamne, întâmpină-i pe ei şi împiedică-i! Izbăveşte sufletul meu de cel necredincios, cu sabia Ta. 
14. Doamne, desparte-mă de oamenii acestei lumi, ce-şi iau partea în viaţă, căci s-a umplut pântecele lor de bunătăţile Tale; săturatu-s-au fiii lor şi au lăsat rămăşiţele pruncilor. 
15. Iar eu întru dreptate mă voi arăta feţei Tale, sătura-mă-voi când se va arăta slava Ta.
      
PSALMUL 17 
O cântare a lui David. 
l. Iubi-Te-voi Doamne, vârtutea mea. Domnul este întărirea mea şi scăparea mea şi izbăvitorul meu, 
2. Dumnezeul meu, ajutorul meu şi voi nădăjdui spre Dânsul, 
3. Apărătorul meu şi puterea mântuirii mele şi sprijinitorul meu. 
4. Lăudând voi chema pe Domnul şi de vrăjmaşii mei mă voi izbăvi. 
5. Cuprinsu-m-au durerile morţii şi râurile fărădelegii m-au tulburat. 
6. Durerile iadului m-au înconjurat; întâmpinatu-m-au laţurile morţii. 
7. Şi când mă necăjeau am chemat pe Domnul şi către Dumnezeul meu am strigat. 
8. Auzit-a din locaşul Lui cel sfânt glasul meu şi strigarea mea, înaintea Lui, va intra în urechile Lui. 
9. şi s-a clătinat şi s-a cutremurat pământul şi temeliile munţilor s-au tulburat şi s-au clătinat că S-a mâniat pe ele Dumnezeu. 
10. Întru mânia Lui fum s-a ridicat şi pară de foc de la faţa Lui, cărbuni aprinşi de la El. 
11. Şi a plecat cerurile şi S-a coborât şi negură era sub picioarele Lui. 
12. Şi S-a suit pe heruvimi şi a zburat; zburat-a pe aripile vântului. 
13. Şi şi-a pus întunericul acoperământ, împrejurul Lui cortul Lui, apă întunecoasă în norii văzduhului. 
14. De strălucirea feţei Lui norii au fugit, glasul Lui prin grindină şi cărbuni de foc. 
15. Şi a tunat din cer Domnul şi Cel Preaînalt a dat glasul Său. 
16. Trimis-a săgeţi şi i-a risipit pe ei, şi fulgere a înmulţit şi i-a tulburat pe ei. 
17. Şi s-au arătat izvoarele apelor şi s-au descoperit temeliile lumii, 
18. De certarea Ta, Doamne, de suflarea Duhului mâniei Tale. 
19. Trimis-a din înălţime şi m-a luat, ridicatu-m-a din ape multe. 
20. Izbăveşte-mă de vrăjmaşii mei cei tari şi de cei ce mă urăsc pe mine, că s-au întărit mai mult decât mine. 
21. Întâmpinatu-m-au ei în ziua necazului meu, dar Domnul a fost întărirea mea 
22. Şi m-a scos la loc larg, m-a izbăvit, că m-a voit. 
23. Şi îmi va răsplăti mie Domnul după dreptatea mea, şi după curăţia mâinilor mele îmi va răsplăti mie, 
24. Că am păzit căile Domnului şi n-am fost necredincios Dumnezeului meu. 
25. Că toate judecăţile Lui sunt înaintea mea, şi îndreptările Lui nu s-au depărtat de la mine. 
26. Şi voi fi fără prihană cu Dânsul, şi mă voi păzi de fărădelegea mea. 
27. Şi îmi va răsplăti mie Domnul după dreptatea mea, şi după curăţia mâinilor mele înaintea ochilor Lui. 
28. Cu cel cuvios, cuvios vei fi; şi cu omul nevinovat, nevinovat vei fi. 
29. Şi cu cel ales, ales vei fi; şi cu cel îndărătnic Te vei îndărătnici. 
30. Că Tu pe poporul cel smerit îl vei mântui, şi ochii mândrilor îi vei smeri. 
31. Că Tu vei aprinde făclia mea, Doamne; Dumnezeul meu, vei lumina întunericul meu. 
32. Căci cu Tine mă voi izbăvi de ispită, şi cu Dumnezeul meu voi trece zidul. 
33. Dumnezeul meu, fără prihană este calea Lui, cuvintele Domnului în foc lămurite; scut este tuturor celor ce nădăjduiesc în El. 
34. Că cine este Dumnezeu afară de Domnul? Şi cine este Dumnezeu afară de Dumnezeul nostru? 
35. Dumnezeu, Cel ce mă încinge cu putere, şi a pus fără prihană calea mea. 
36. Cel ce face picioarele mele ca ale cerbului şi peste cele înalte mă pune. 
37. Cel ce întăreşti mâinile mele în vreme de război, şi ai pus arc de aramă în braţele mele. 
38. Şi mi-ai dat mie scutul mântuirii mele şi dreapta Ta m-a sprijinit. 
39. Şi certarea Ta m-a îndreptat până în sfârşit, şi certarea Ta însăşi mă va învăţa. 
40. Lărgit-ai paşii mei sub mine, şi n-au slăbit picioarele mele. 
41. Urmări-voi pe vrăjmaşii mei şi-i voi prinde pe dânşii şi nu mă voi întoarce până ce se vor sfârşi. 
42. Îi voi zdrobi pe ei şi nu vor putea să stea, cădea-vor sub picioarele mele. 
43. Şi m-ai încins cu putere spre război şi ai împiedicat pe toţi cei ce se sculau împotriva mea. 
44. Şi pe vrăjmaşii mei i-ai făcut să fugă, iar pe cei ce mă urăsc pe mine i-ai nimicit. 
45. Strigat-au către Domnul, şi nu era cel ce mântuieşte; şi nu i-a auzit pe ei. 
46. Şi-i voi sfărâma pe ei ca praful în faţa vântului, ca tina uliţelor îi voi zdrobi pe ei. 
47. Izbăveşte-mă de răzvrătirile poporului; pusu-m-ai căpetenie neamurilor. 
48. Poporul pe care nu l-am cunoscut mi-a slujit mie. Cu auzul urechii m-a auzit. 
49. Fiii străini m-au minţit pe mine. Fiii străini au îmbătrânit şi au şchiopătat din cărările lor. 
50. Viu este Domnul şi binecuvântat este Dumnezeul meu, şi să se înalţe Dumnezeul mântuirii mele. 
51. Dumnezeule, Cel ce mi-ai dat izbânda şi mi-ai supus popoarele; Izbăvitorul meu de vrăjmaşii ceâ furioşi, 
52. De la cei ce se ridică împotriva mea, înalţă-mă, de omul nedrept izbăveşte-mă. 
53. Pentru aceasta Te voi lăuda între neamuri, Doamne, şi numele Tău îl voi cânta. 
54. Cel ce măreşti mântuirea împăratului Tău şi faci milă unsului Tău, lui David şi seminţiei lui până în veac.

       
PSALMUL 18 
Al lui David. 
l. Cerurile spun slava lui Dumnezeu şi facerea mâinilor Lui o vesteşte tăria. 
2. Ziua zilei spune cuvânt, şi noaptea nopţii vesteşte ştiinţă. 
3. Nu sunt graiuri, nici cuvinte, ale căror glasuri să nu se audă. 
4. În tot pământul a ieşit vestirea lor, şi la marginile lumii cuvintele lor. 
5. În soare şi-a pus locaşul său; şi el este ca un mire ce iese din cămara sa. 
6. Bucura-se-va ca un uriaş, care aleargă drumul lui. 
7. De la marginea cerului ieşirea lui, şi oprirea lui până la marginea cerului; şi nu este cine să se ascundă de căldura lui. 
8. Legea Domnului este fără prihană, întoarce sufletele; mărturia Domnului este credincioasă, înţelepţeşte pruncii; 
9. Judecăţile Domnului sunt drepte, veselesc inima; porunca Domnului este strălucitoare, luminează ochii. 
10. Frica de Domnul este curată, rămâne în veacul veacului. Judecăţile Domnului sunt adevărate, toate îndreptăţite. 
11. Dorite sunt mai mult decât aurul, şi decât piatra cea de mare preţ; şi mai dulci decât mierea şi fagurele. 
12. Că robul Tău le păzeşte pe ele, şi răsplătire multă are. 
13. Greşelile cine le va pricepe? De cele ascunse ale mele curăţeşte-mă 
14. Şi de cele străine fereşte pe robul Tău; de nu mă vor stăpâni, atunci fără prihană voi fi şi mă voi curăţi de păcat mare. 
15. Şi vor bineplăcea cuvintele gurii mele şi cugetul inimii mele înaintea Ta pururea; Doamne, Ajutorul meu şi Izbăvitorul meu.




PSALMUL 19 
Al lui David. 
l. Să te audă Domnul în ziua necazului şi să te apere numele Dumnezeului lui Iacob. 
2. Trimită ţie ajutor din locaşul Său cel sfânt şi din Sion să te sprijinească pe tine. 
3. Pomenească toată jertfa ta şi arderea de tot a ta bineplăcută să-I fie. 
4. Dea ţie Domnul după inima ta şi tot sfatul tău să-l plinească. 
5. Bucura-ne-vom de mântuirea ta şi întru numele Dumnezeului nostru ne vom mări. Plinească Domnul toate cererile tale. 
6. Acum am cunoscut că a mântuit Domnul pe unsul Său, cu puterea dreptei Sale. 
7. Îl va auzi pe dânsul din cerul cel sfânt al Lui. 
8. Unii se laudă cu căruţele lor, alţii cu caii lor, iar noi ne lăudăm cu numele Domnului Dumnezeului nostru. 
9. Aceştia s-au împiedicat şi au căzut, iar noi ne-am sculat şi ne-am îndreptat. 
10. Doamne, mântuieşte pe împăratul şi ne auzi pe noi, în orice zi Te vom chema.

        

PSALMUL 20 
Al lui David. 
1. Doamne, întru puterea Ta se va veseli împăratul şi întru mântuirea Ta se va bucura foarte. 
2. După dorirea inimii lui i-ai dat lui, şi de voia buzelor lui nu l-ai lipsit pe el. 
3. Că l-ai întâmpinat pe el cu binecuvântările bunătăţii, pus-ai pe capul lui cunună de piatră scumpă. 
4. Viaţă a cerut de la Tine şi i-ai dat lui lungime de zile în veacul veacului. 
5. Mare este slava lui întru mântuirea Ta, slavă şi mare cuviinţă vei pune peste el. 
6. Că îi vei da lui binecuvântare în veacul veacului, îl vei veseli pe dânsul întru bucurie cu faţa Ta. 
7. Că împăratul nădăjduieşte în Domnul şi întru mila Celui Preaînalt nu se va clinti. 
8. Află-se mâna Ta peste toţi vrăjmaşii Tăi, dreapta Ta să afle pe toţi cei ce Te urăsc pe Tine. 
9. Îi vei pune pe ei ca un cuptor de foc în vremea arătării Tale; 
10. Domnul întru mânia Sa îi va tulbura pe ei, şi-i va mânca pe ei focul. 
11. Rodul lor de pe pământ îl vei pierde şi sămânţa lor dintre fiii oamenilor. 
12. Că au gândit rele împotriva Ta, au cugetat sfaturi care nu vor putea să stea. 
13. Că îi vei pune pe ei pe fugă şi cu arcul Tău vei ţinti capul lor. 
14. Înalţă-Te, Doamne, întru tăria Ta, cânta-vom şi vom lăuda puterile Tale. 

PSALMII 1-10

        

PSALMUL 1 
Al lui David. 

1. Fericit bărbatul, care n-a umblat în sfatul necredincioşilor şi în calea păcătoşilor nu a stat şi pe scaunul hulitorilor n-a şezut; 
2. Ci în legea Domnului e voia lui şi la legea Lui va cugeta ziua şi noaptea. 
3. Şi va fi ca un pom răsădit lângă izvoarele apelor, care rodul său va da la vremea sa şi frunza lui nu va cădea şi toate câte va face vor spori: 
4. Nu sunt aşa necredincioşii, nu sunt aşa! Ci ca praful ce-l spulberă vântul de pe faţa pământului. 
5. De aceea nu se vor ridica necredincioşii la judecată, nici păcătoşii în sfatul drepţilor. 
6. Că ştie Domnul calea drepţilor, iar calea necredincioşilor va pieri. 
5. Atunci va grăi către ei intru urgia Lui şi întru mânia Lui îi va tulbura pe ei; 
6. Iar Eu sunt pus împărat de El peste Sion, muntele cel sfânt al Lui, vestind porunca Domnului. 
7. Domnul a zis către Mine: "Fiul Meu eşti Tu, Eu astăzi Te-am născut! 
8. Cere de la Mine şi-ţi voi da neamurile moştenirea Ta şi stăpânirea Ta, marginile pământului. 
9. Le vei paşte pe ele cu toiag de fier; ca pe vasul olarului le vei zdrobi!" 
10. Şi acum împăraţi, înţelegeţi! Învăţaţi-vă toţi, care judecaţi pământul! 
11. Slujiţi Domnului cu frică şi vă bucuraţi de El cu cutremur. 
12. Luaţi învăţătură, ca nu cumva să Se mânie Domnul şi să pieriţi din calea cea dreaptă, când se va aprinde degrab mânia Lui! Fericiţi toţi cei ce nădăjduiesc în El. 


PSALMUL 2 
Al lui David. 
1. Pentru ce s-au întărâtat neamurile şi popoarele au cugetat deşertăciuni? 
2. S-au ridicat împăraţii pământului şi căpeteniile s-au adunat împreună împotriva Domnului şi a unsului Său, zicând: 
3, "Să rupem legăturile lor şi să lepădăm de la noi jugul lor". 
4. Cel ce locuieşte în ceruri va râde de dânşii şi Domnul îi va batjocori pe ei! 
5. Atunci va grăi către ei întru urgia Lui şi întru mânia Lui îi va tulbura pe ei; 
6. Iar Eu sunt pus împărat de El peste Sion, muntele cel sfânt al Lui, vestind porunca Domnului. 
7. Domnul a zis către Mine: "Fiul Meu eşti Tu, Eu astăzi Te-am născut! 
8. Cere de la Mine şi-Ţi voi da neamurile moştenirea Ta şi stăpânirea Ta marginile pământului. 
9. Le vei paşte pe ele cu toiag de fier; ca pe vasul olarului le vei zdrobi!" 
10. Şi acum împăraţi înţelegeţi! Învăţaţi-vă toţi, care judecaţi pământul! 
11. Slujiţi Domnului cu frică şi vă bucuraţi de El cu cutremur. 
12. Luaţi învăţătură, ca nu cumva să Se mânie Domnul şi să pieriţi din calea cea dreaptă, când se va aprinde degrab mânia Lui! Fericiţi toţi cei ce nădăjduiesc în El. 

      
PSALMUL 3 
Al lui David. 
1. Doamne, cât s-au înmulţit cei ce mă necăjesc! Mulţi se scoală asupra mea; 
2. Mulţi zic sufletului meu: "Nu este mântuire lui, întru Dumnezeul lui! " 
3. Iar Tu, Doamne, sprijinitorul meu eşti, slava mea şi Cel ce înalţi capul meu. 
4. Cu glasul meu către Domnul am strigat şi m-a auzit din muntele cel sfânt al Lui. 
5. Eu m-am culcat şi am adormit; sculatu-m-am, că Domnul mă va sprijini. 
6. Nu mă voi teme de mii de popoare, care împrejur mă împresoară. 
7. Scoală, Doamne, mântuieşte-mă, Dumnezeul meu, că Tu ai bătut pe toţi cei ce mă vrăjmăşesc în deşert; dinţii păcătoşilor ai zdrobit. 
8. A Domnului este mântuirea şi peste poporul Tău, binecuvântarea Ta. 

        

PSALMUL 4 
Al lui David. 
1. Când Te-am chemat, m-ai auzit, Dumnezeul dreptăţii mele! Întru necaz m-ai desfătat! Milostiveşte-Te spre mine şi ascultă rugăciunea mea. 
2. Fiii oamenilor, până când grei la inimă? Pentru ce iubiţi deşertăciunea şi căutaţi minciuna? 
3. Să ştiţi că minunat a făcut Domnul pe cel cuvios al Său; Domnul mă va auzi când voi striga către Dânsul. 
4. Mâniaţi-vă, dar nu greşiţi; de cele ce ziceţi în inimile voastre, întru aşternuturile voastre, vă căiţi. 
5. Jertfiţi jertfa dreptăţii şi nădăjduiţi în Domnul. 
6. Mulţi zic: "Cine ne va arăta nouă cele bune?" Dar s-a însemnat peste noi lumina feţei Tale, Doamne! 
7. Dat-ai veselie în inima mea, mai mare decât veselia pentru rodul lor de grâu, de vin şi de untdelemn ce s-a înmulţit. 
8. Cu pace, aşa mă voi culca şi voi adormi, că Tu, Doamne, îndeosebi întru nădejde m-ai aşezat. 


PSALMUL 5 
Al lui David. 
l. Graiurile mele ascultă-le, Doamne! Înţelege strigarea mea! 
2. Ia aminte la glasul rugăciunii mele, Împăratul meu şi Dumnezeul meu, căci către Tine, mă voi ruga, Doamne! 
3. Dimineaţa vei auzi glasul meu; dimineaţa voi sta înaintea Ta şi mă vei vedea. 
4. Că Tu eşti Dumnezeu, Care nu voieşti fărădelegea, nici nu va locui lângă Tine cel ce vicleneşte. 
5. Nu vor sta călcătorii de lege în preajma ochilor Tăi. Urât-ai pe toţi cei ce lucrează fără de lege. 
6. Pierde-vei pe toţi cei ce grăiesc minciuna; pe ucigaş şi pe viclean îl urăşte Domnul. 
7. Iar eu, întru mulţimea milei Tale, voi intra în casa Ta, închina-mă-voi spre sfânt locaşul Tău, întru frica Ta. 
8. Doamne, povăţuieşte-mă întru dreptatea Ta din pricina duşmanilor mei! Îndreptează înaintea mea calea Ta. 
9. Că nu este în gura lor adevăr, inima lor este deşartă; groapă deschisă grumazul lor, cu limbile lor viclenesc. 
10. Judecă-i pe ei, Dumnezeule; să cadă din sfaturile lor; după mulţimea nelegiuirilor lor, alungă-i pe ei, că Te-au amărât, Doamne, 
11. şi să se veselească toţi cei ce nădăjduiesc întru Tine; în veac se vor bucura şi le vei fi lor sălaş şi se vor lăuda cu Tine toţi cei ce iubesc numele Tău. 
12. Că Tu vei binecuvânta pe cel drept, Doamne, căci cu arma bunei voiri ne-ai încununat pe noi.

        

PSALMUL 6 
Al lui David. 
1. Doamne, nu cu mânia Ta să mă mustri pe mine, nici cu urgia Ta să mă cerţi. 
2. Miluieşte-mă, Doamne, că neputincios sunt; vindecă-mă, Doamne, că s-au tulburat oasele mele; 
3. Şi sufletul meu s-a tulburat foarte şi Tu, Doamne, până când? 
4. Întoarce-Te, Doamne; izbăveşte sufletul meu, mântuieşte-mă, pentru mila Ta. 
5. Că nu este întru moarte cel ce Te pomeneşte pe Tine. Şi în iad cine Te va lăuda pe Tine? 
6. Ostenit-am întru suspinul meu, spăla-voi în fiecare noapte patul meu, cu lacrimile mele aşternutul meu voi uda. 
7. Tulburatu-s-a de supărare ochiul meu, îmbătrânit-am între toţi vrăjmaşii mei. 
8. Depărtaţi-vă de la mine toţi cei ce lucraţi fărădelegea, că a auzit Domnul glasul plângerii mele. 
9. Auzit-a Domnul cererea mea, Domnul rugăciunea mea a primit. 
10. Să se ruşineze şi să se tulbure foarte toţi vrăjmaşii mei; să se întoarcă şi să se ruşineze foarte degrab. 

       
PSALMUL 7 
Al lui David. 
l. Doamne, Dumnezeul meu, în Tine am nădăjduit. Mântuieşte-mă de toţi cei ce mă prigonesc şi mă izbăveşte, 
2. Ca nu cumva să răpească sufletul meu ca un leu, nefiind cine să mă izbăvească, nici cine să mă mântuiască. 
3. Doamne, Dumnezeul meu, de am făcut aceasta, de este nedreptate în mâinile mele, 
4. De am răsplătit cu rău celor ce mi-au făcut mie rău şi de am jefuit pe vrăjmaşii mei fără temei, 
5. Să prigonească vrăjmaşul sufletul meu şi să-l prindă, să calce la pământ viaţa mea şi mărirea mea în ţărână să o aşeze. 
6. Scoală-Te, Doamne, întru mânia Ta, înalţă-Te până la hotarele vrăjmaşilor mei; scoală-Te, Doamne, Dumnezeul meu, cu porunca cu care ai poruncit 
7. Şi adunare de popoare Te va înconjura şi peste ea la înălţime Te întoarce. 
8. Domnul va judeca pe popoare; judecă-mă, Doamne, după dreptatea mea şi după nevinovăţia mea. 
9. Sfârşească-se răutatea păcătoşilor şi întăreşte pe cel drept, Cel ce cerci inimile şi rărunchii, Dumnezeule drepte. 
10. Ajutorul meu de la Dumnezeu, Cel ce mântuieşte pe cei drepţi la inimă. 
11. Dumnezeu este judecător drept, tare şi îndelung-răbdător şi nu se mânie în fiecare zi. 
12. De nu vă veţi întoarce, sabia Sa o va luci, arcul Său l-a încordat şi l-a pregătit 
13. Şi în el a gătit unelte de moarte; săgeţile Lui pentru cei ce ard le-a lucrat. 
14. Iată a poftit nedreptatea, a zămislit silnicia şi a născut nelegiuirea. 
15. Groapă a săpat şi a adâncit-o şi va cădea în groapa pe care a făcut-o. 
16. Să se întoarcă nedreptatea lui pe capul lui şi pe creştetul lui silnicia lui să se coboare. 
17. Lăuda-voi pe Domnul după dreptatea Lui şi voi cânta numele Domnului Celui Preaînalt. 


PSALMUL 8 
Al lui David. 
1. Doamne, Dumnezeul nostru, cât de minunat este numele Tău în tot pământul! Că s-a înălţat slava Ta, mai presus de ceruri. 
2. Din gura pruncilor şi a celor ce sug ai săvârşit laudă, pentru vrăjmaşii Tăi, ca să amuţeşti pe vrăjmaş şi pe răzbunător. 
3. Când privesc cerurile, lucrul mâinilor Tale, luna şi stelele pe care Tu le-ai întemeiat, îmi zic: 
4. Ce este omul că-ţi aminteşti de el? Sau fiul omului, că-l cercetezi pe el? 
5. Micşoratu-l-ai pe dânsul cu puţin faţă de îngeri, cu mărire şi cu cinste l-ai încununat pe el. 
6. Pusu-l-ai pe dânsul peste lucrul mâinilor Tale, toate le-ai supus sub picioarele lui. 
7. Oile şi boii, toate; încă şi dobitoacele câmpului; 
8. Păsările cerului şi peştii mării, cele ce străbat cărările mărilor. 
9. Doamne, Dumnezeul nostru, cât de minunat este numele Tău în tot pământul!

PSALMUL 9 
Al lui David. 
1. Lăuda-Te-voi, Doamne, din toată inima mea, spune-voi toate minunile Tale. 
2. Veseli-mă-voi şi mă voi bucura de Tine; cânta-voi numele Tău, Preaînalte. 
3. Când se vor întoarce vrăjmaşii mei înapoi, slăbi-vor şi vor pieri de la faţa Ta! 
4. Că ai făcut judecata mea şi dreptatea mea; şezut-ai pe scaun, Cel ce judeci cu dreptate. 
5. Certat-ai neamurile şi au pierit nelegiuiţii; stins-ai numele lor în veac şi în veacul veacului. 
6. Vrăjmaşului i-au lipsit de tot săbiile şi cetăţile i le-ai sfărâmat; pierit-a pomenirea lor în sunet. 
7. Iar Domnul rămâne în veac; gătit-a scaunul Lui de judecată 
8. Şi El va judeca lumea; cu dreptate va judeca popoarele. 
9. Şi a fost Domnul scăpare săracului, ajutor la vreme potrivită în necazuri. 
10. Să nădăjduiască în Tine cei ce cunosc numele Tău, că n-ai părăsit pe cei ce Te caută pe Tine, Doamne! 
11. Cântaţi Domnului, Celui ce locuieşte în Sion, vestiţi între neamuri faptele Lui. 
12. Că Cel ce răzbună sângele lor şi-a adus aminte. N-a uitat strigătul săracilor. 
13. Miluieşte-mă, Doamne! Vezi smerenia mea, de către vrăjmaşii mei, Cel ce mă înalţi din porţile morţii, 
14. Ca să vestesc toate laudele Tale, în porţile fiicei Sionului; veseli-mă-voi de mântuirea Ta! 
15. Căzut-au neamurile în groapa pe care au făcut-o; în cursa aceasta, pe care au ascuns-o, s-a prins piciorul lor. 
16. Se cunoaşte Domnul când face judecată! Întru faptele mâinilor lui s-a prins păcătosul. 
17. Să se întoarcă păcătoşii în iad; toate neamurile care uită pe Dumnezeu. 
18. Că nu până în sfârşit va fi uitat săracul, iar răbdarea săracilor în veac nu va pieri. 
19. Scoală-Te, Doamne, să nu se întărească omul; să fie judecate neamurile înaintea Ta! 
20. Pune, Doamne, legiuitor peste ele, ca să cunoască neamurile că oameni sunt. 
21. Pentru ce, Doamne, stai departe? Pentru ce treci cu vederea la vreme de necaz? 
22. Când se mândreşte necredinciosul, se aprinde săracul; se prind în sfaturile pe care le gândesc. 
23. Că se laudă păcătosul cu poftele sufletului lui, iar cel ce face strâmbătate, pe sine se binecuvintează. 
24. Întărâtat-a cel păcătos pe Domnul, după mulţimea mâniei lui; nu-L va căuta; nu este Dumnezeu înaintea lui. 
25. Spurcate sunt căile lui în toată vremea; lepădate sunt judecăţile Tale de la faţa lui, peste toţi vrăjmaşii lui va stăpâni. 
26. Că a zis întru inima sa: Nu mă voi clinti din neam în neam, rău nu-mi va fi. 
27. Gura lui e plină de blestem, de amărăciune şi de vicleşug; sub limba lui osteneală şi durere. 
28. Stă la pândă în ascuns cu cei bogaţi ca să ucidă pe cel nevinovat; ochii lui spre cel sărac privesc. 
29. Pândeşte din ascunziş, ca leul din culcuşul său; pândeşte ca să apuce pe sărac, pândeşte pe sărac ca să-l tragă la el. 
30. În lanţul lui îl va smeri; se va pleca şi va cădea asupra lui, când va stăpâni pe cei săraci. 
31. Că a zis în inima lui: "Uitat-a Dumnezeu! Întors-a faţa Lui, ca să nu vadă până în sfârşit!" 
32. Scoală-Te, Doamne, Dumnezeul meu, înalţă-se mâna Ta, nu uita pe săracii Tăi până în sfârşit! 
33. Pentru ce a mâniat necredinciosul pe Dumnezeu? Că a zis în inima lui: Domnul nu va cerceta! 
34. Vezi, pentru că Tu priveşti la necazuri şi la durere, ca să le iei în mâinile Tale; căci în Tine se încrede săracul, iar orfanului Tu i-ai fost ajutor. 
35. Zdrobeşte braţul celui păcătos şi rău, păcatul lui va fi căutat şi nu se va afla. 
36. Împărăţi-va Domnul în veac şi în veacul veacului! Pieriţi neamuri din pământul Lui. 
37. Dorinţa săracilor a auzit-o Domnul; la râvna inimii lor a luat aminte urechea Ta. 
38. Judecă pe sărac şi pe smerit, ca să nu se mai mândrească omul pe pământ. 

PSALMUL 10 
Al lui David. 
1. În Domnul am nădăjduit. Cum veţi zice sufletului meu: "Mută-te în munţi, ca o pasăre?" 
2. Că iată păcătoşii au încordat arcul, au gătit săgeţi în tolbă, ca să săgeteze în întuneric pe cei drepţi la inimă. 
3. Că au surpat ceea ce ai aşezat; dar dreptul ce a făcut? 
4. Domnul este în locaşul cel sfânt al Său, Domnul în cer are scaunul Său. Ochii Lui spre sărac privesc, genele Lui cercetează pe fiii oamenilor. 
5. Domnul cercetează pe cel drept şi pe cel necredincios; iar pe cel ce iubeşte nedreptatea îl urăşte sufletul Său. 
6. Va ploua peste păcătoşi laţuri, foc şi pucioasă; iar suflare de vifor este partea paharului lor. 
7. Că drept este Domnul şi dreptatea a iubit şi faţa Lui spre cel drept priveşte.