MANASTIREA COZIA-JUD .VALCEA

Manastirea Cozia, care strajuieste de peste sase secole Valea Oltului, se afla pe drumul national Ramnicu Valcea - Sibiu, la 22 de kilometric de Ramnicu Valcea si la 75 de kilometri de Sibiu, pe malul drept al Oltului. Aceasta a fost construita intre anii 1387-1391, de catre domnitorul Mircea cel Batran, la indemnul Sfantului Cuvios Nicodim de la Tismana, care era "sfetnicul lui Mircea intru cele dumnezeiesti". Biserica mare, inchinata Sfintei Treimi, a fost sfintita in ziua de 18 mai 1388.

In apropierea Manastirii Cozia se afla si alte sfinte locasuri monahale, precum: Schitul Ostrov , construit intre anii 1520-1521, de catre Sfantul Neagoe Basarab si Despina Doamna; Schitul Sfantul Ioan de sub Piatra, numit si "Cozia Veche", construit in anul 1602; Manastirea Turnu, construita in anul 1676, de catre mitropolitului Varlaam, fost egumen al Coziei; Manastirea Stanisoara, construita in anul 1747; Manastirea Cornetu, un vechi schit, construit in anul 1666.

Manastirea Cozia - scurt istoric

Manastirea Cozia a fost construita intre anii 1387-1388, de catre Mircea cel Batran, la indemnul Sfantului Cuvios Nicodim de la Tismana, care era "sfetnicul lui Mircea intru cele dumnezeiesti". Biserica mare, inchinata Sfintei Treimi, a fost sfintita in ziua de 18 mai 1388.

Sfantul Nicodim, care s-a si ocupat de organizarea manastirii, este zugravit in pridvorul bisericii. Intocmind asezamintele necesare, sfantul l-a randuit egumen pe ieromonahul Gavriil, unul dintre ucenicii sai. Tot in acel an, in obstea de la Cozia, vin mai multi monahi, care vietuiau intr-o manastire din Calimanesti.

Mircea cel Batran a trecut la cele vesnice in ziua de 31 ianuarie 1418, la varsta de 60 de ani, si a fost inmormantat in Manastirea Cozia. Voievodul nu a fost inmormantat in Biserica Domneasca din Curtea de Arges, asemenea inaintasilor sai, ci in ctitoria sa cea iubita. De-a lungul timpului, mormantul sau a fost profanat de mai multe ori, astazi el fiind acoperit cu o lespede de piatra noua.

Intr-un document intocmit in ziua de 1 iunie 1421, la trei ani dupa moartea voievodului Mircea cel Batran, fiul sau, Radu Voievod, daruia manastirii de pe malul Oltului “toate baltile, incepand de la sapatul pe Dunare, pana la Gura Ialomitei".

In anul 1657, cand arhidiaconul Paul de Alep l-a insotit pe patriarhul Macarie al Antiohiei, intr-o vizita in Tara Romaneasca, a consemnat urmatoarele despre Manastirea Cozia: "Eram inspaimantati de ingustimea drumului si de apropierea sa de marginea prapastiei; si, coborandu-ne de pe caii nostri, am mers pe jos pana ce am trecut podul. Cozia este o cladire intarita si mareata, inaltata pe marginea acelui rau (Olt), dar inconjurata de piscuri inalte si impunatoare, inchise de paduri de nepatruns, astfel ca prin nici o parte a acestui loc nu este vreo alta intrare. Drumul catre aceasta din urma este prin spatele muntilor de miazazi, este extrem de greu si cu neputinta de strabatut cu carul cu boi."

O serie ampla de lucrari de restaurare au s-au efectuat in vremea lui Neagoe Voda, cand s-a construit si fantana de sub cerdacul chiliilor de nord, cunoscuta astazi drept "Fantana lui Neagoe". In vremea Sfantului Constantin Brancoveanu, cu cheltuiala paharnicului Serban Cantacuzino, intre anii 1706-1707, s-a adaugat pridvorul bisericii mari, s-au reparat chiliile, s-au adaugat cerdacurile la toate cladirile din incinta, s-au construit cuhnia si fantana de apa, aflata in fata bisericii.

Intre anii 1848-1856, domnitorii Bibescu si Stirbei refac si ei cladirile manastirii. Tot atunci au fost construite doua pavilioane, azi pastrandu-se numai cel din stanga, care a slujit ca resedinta domneasca de vara. Intre anii 1958-1962, asezamantul monahal de la Cozia a fost restaurat in intregime, consolidandu-se toate chiliile si cele doua paraclise vechi.

Biserica mare a fost zidita de mesteri din Serbia, in forma de cruce, din blocuri de piatra, cu alternanta cu randuri de caramida, partea superioara a chenarelor de la ferestre, rozetele de deasupra lor si pictura din pronaos datand din timpul lui Mircea cel Batran. Pridvorul este deschis, sustinut de patru coloane din piatra in fata si doua coloane in spate. Are o turla mare, in forma de decagon, construita pe naos. Crucea de pe turla este din timpul lui Mircea cel Batran. Biserica pastreaza policandrele daruite de Sfantul Constantin Brancoveanu.