SINCA VECHE- BRASOV-2014

PRIVITI FRUMUSETE

La 50 km de Braşov, pe drumul spre Sibiu/Făgăraş, la Băile Perşani stânga spre satul Şinca Veche. Din inima satului se deschide un drum spre munte care merge pe lângă dealul Pleşul unde se găseşte Aşezământul Şinca Veche.

 
Oamenii veneau și vin la Şinca Veche ca să viziteze dealul Pleșu: grota mănăstire cu două altare, parcul ecologic, schitul cu moaştele Sfântului Nectarie.
Merge vorba că, odată ce te rogi în altarele de sub pământ ale bisericilor rupestre, capeţi ceea ce ceri: fie tămăduire, fie împlinirea dorinţelor, fie chiar şi darul naşterii de prunci...eu nu stiam de asta..eu am mers sa duc o prietena sa se simta mai bine daca iese din casa..mie totdeauna mi-a placut acolo am si fost de cateva ori..

 bineinteles ca m-am ratacit..ca de mandrie nu am ascultat sa intru pe drumul pe care trebuia dar nu m-am suparat..asa liniste am simtit ..pana amajuns acolo..din fericire..am ajuns la slujba de vecernie..a fost tare frumos..prima m intrat in grota dar interesant nu am putut face foto cu aparatul ci numai cu tf..cine stie de ce..

 merita sa mergeti..si sa vizitati dar numai vizita..sa stati putin la slujba ..in linistea cea de acolo..

Pe la anul 1750 câţiva călugari ortodocşi s-au refugiat in grota de la Şinca Veche.
Aici şi-au făcut mănăstire, au trăit în inima pământului vreme de mai multe secole şi au ţinut candela ortodoxiei aprinsă în vremuri de prigoană.
Grota de la Sinca Veche adăposteşte două biserici săpate în piatră în care s-a slujit Sfânta Liturghie câteva secole...asa se spune si cred ca este adevarat va dati seama ce avem in Romania..ce fericire..

 uitati cat de frumos ssi de bine aranjat este totul..

 albinele zumzaiau si era asa un farmec aparte

si incet incet

ne-am indreptat se biserica unde am auzit ca sunt moastele.

  Sfântului Nectarie de la Eghina.
Sfântul este cunoscut pentru puterile sale vindecătoare. Vin oameni de departe să se închine la el şi să se roage pentru sănătate şi ajutor.
Cu toate că hramulul mănăstirii este "Naşterea Maicii Domnului", oamenii o ştiu acum drept "a Sfantului Nectarie".

▲ Minunile Sfântului Nectarie la Şinca Veche
În paraclisul de Şinca Veche se află o părticică din moaştele Sfântului Nectarie Taumaturgul, dăruită de Mănăstirea Grigoriu din Muntele Athos. Minunile Sfântului Nectarie s-au arătat şi la Şinca. Părintele stareţ, protosinghelul Matei Bilauca, ne-a povestit câteva la care a fost martor: „De curând, o femeie mi-a spus că fratele ei trebuia să suporte o intervenţie chirurgicală în Israel şi nu aveau banii necesari. A venit aici să se roage Sfântului Nectarie şi, după câteva zile, s-au adunat toţi banii de care aveau nevoie. Când am cunoscut-o eu venise la biserică să îi mulţumească lui Dumnezeu şi Sfântului pentru ajutor. Altă dată, a venit la noi o bătrânică din Braşov cu nişte hăinuţe de-ale nepoţelului ei şi ne-a rugat să îl pomenim pe băieţel că are o tumoare la cap şi a doua zi trebuia să fie operat la Spitalul Fundeni. I-am miruit hăinuţele cu ulei de la candela de lângă moaştele Sfântului Nectarie şi am îndemnat-o să aibă nădejde la Sfântul. A doua duminică a venit să-mi spună că în ziua când trebuia operat băieţelul, doctorii au constatat la tomograf că tumoarea nu mai exista. Toamna trecută a venit aici o femeie din oraşul Victoria spunând că fiica ei, studentă la Cluj, are o tumoare cât un ou sub maxilarul stâng şi e deznădăjduită. I-am dat şi ei untdelemn din candela Sfântului şi Acatistul Sfântului Nectarie să îl citească fata. Prin noiembrie s-a întors să ne mulţumească. Ne-a lăsat o scrisoare în care povestea ce se întâmplase. La rugăciunea acestor femei a fost că fata s-a dus la Cluj şi acolo doctorii au văzut că tumoarea era deja moartă, mai trebuia doar să o extirpe. O rudenie de-a părintelui nostru Iulian venise să îl vadă. Acest om avea de doi ani, deasupra ochiului stâng, o bubă mare cât o castană şi nu ştia ce să facă, pentru că toate tratamentele nu avuseseră efect. Fratele Iulian i-a zis să se ungă cu untdelemn din candela Sfântului. Mai târziu, ne-a dat telefon să ne spună că pe drum i se spărsese buba şi când a ajuns acasă, la Tulcea, se vindecase“.