vineri, 15 februarie 2013

MANASTIREA HUREZI-VALCEA



 O multime de sfinti din care nu lipsesc Sfintii Imparati Constantin si mama sa Elena, hramul manastirii, scene religioase din Vechiul si Noul Testament, sinoade ecumenice, despartite prin ornamentatii florale, desenate in culori vii, acopera peretii interiori ai bisericii si pronaosului. Lucrarea in fresca este opera zugravilor Constantin, Ioan, Andrei, Stan, Neagoe si Ioachim.

 Una dintre podoabele arhitecturale, care da manastirii Hurezi un aer de sarbatoare si incanta privirea vizitatorilor, e foisorul vrednicului egumen si iubitor de arta Dionisie Balacescu, ridicat intre anii 1725-1753, opera pietrarului Iosif.
Hurezul a avut obste de monahi pana in 1872 cand a devenit de calugarite, care ingrijesc cu sarg si cu aleasa pricepere atat pravila monahala cat si monumentul devenit astazi unul dintre cele mai exemplare complexe de arhitectura si arta caracteristice pentru epoca de tranzitie de la medieval la modern in cultura romaneasca.
 NOI AM FOST LA MANASTIREA BISTRITA APOOI LA HUREZU E BINE DACA TOT ESTI IN ZONA PT CA ESTE APROAPE SA TRECI SA O VIZITEZI SE VEDE BINE AMPRETA MARILOR NOSTRI VOIEVOZI CARE DACA CASTIGAU UN RAZBOI LASAU CEVA IN URMA LOR O MANASTIRE...









 Prin toate aceste marturii istorice si frumuseti artistice, Manastirea Hurezi este una dintre cele mai convingatoare opere ale creatiei spirituale multiseculare, pe care marele istoric Nicole Iorga a numit-o printr-o fericita formulare - in lucrarea ”Bizant dupa Bizant” - continuatoare a civilizatiei romane, ai carei mostenitori in Europa de Rasarit sunt romanii.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu